Mã fraţilor bine cã trecu şi crãpetu ãsta peste noi şi scãparam teferi, ce mai, cã ne fu fricã cã ne topim şi noi odatã cu asfaltu de pe drum. Cã trãiram sã o auzâm şi pe asta: nu mai circulã maşinile cã sã stricã asfaltu! Da unde aţi fost fraţilor când s-a fãcut recepţia drumurilor? Nu cumva ar trebui sã umblãm niţel şi la calitate nu numai la punga transportatorilor? Cã nu am auzit pe nimeni cã sã dau banii înapoi pe taxele încasate, sau mãcar nişte crãiţari din parandãrãt, pentru zilele în care stãm traşi pe dreapta!
Cã tot veni vorba de drumuri şi de drumari, iote sã nerodu de Sucã plecã sã sã plimbe şi el pin Europa. Da ce sã vezi? Trecu vama pe la Nãdlag, nu fu mare aglomeraţie cã nu începuserã sã vine ai noştri pin concedii, aşa cã de dus fu uşor. Numa cã la întoarcere ce sã vezi? Nu mai gãsea pe unde sã intre în ţarã. Era cât pe ce sã sã rataceascã bietu de el cã, cicã, nu sã ştie din ce motive, pe la unguri spre noi nu sã vede scris nicãieri: cãtre “România”, nici cãtre Timişoara, nici cãtre Arad, ci doar UK sau Belgrad. Cum s-ar spune noi nici cã ezixstãm pentru vecinii noştri unguri. Mai mult de atât, dacã ai nenorocul sã te rãtãceşti prin Szeged, unde mulţi dintre locuitori fac afaceri cu românii, şi dacã îi întrebi ceva îţi întorc spatele şi te mai şi înjurã când li te adresezi româneşte! Aşa ne trebuie, cã noi îi omenim şi le dãm şi haina di pe noi, iar ei nu-şi amintesc cine suntem! Pãi bine mã fraţilor cum e posibil aşa ceva? Nu suntem şi noi europeni ca şi ei sau ca alţii din UE?! Cã doar dacã plecãm trebuie sã ne mai şi întoarcem acasã. Nu? Cã treaba asta ar trebui sã o vadã şi autoritãţile noastre şi sã facã ceva, doar nu le-o sta gându sã scape de noi! Cã nu vãd, sã poate şi pentru cã ‘mnelor circulã mai mult pe calea aerului. Nu?
Mã fraţilor da sã ne întoarcem şi la ale noastre, cã iote pe Clisura Dunãrii sã întâmplã ca un turist sã fie muşcat de o viperã în zona Grotei Veterani. Şi turistul nostru nu erea de unul singur, ci într-un grup condus de un renger al Parcului Natural “Porţile de Fier”. Nãcazu e cã nici însoţitoru’ nu avu, şi pe niciunde în zonã nu s-a gãsit un vaccin antiviperin, ceva, sã scape omu cu bine din belea. Noroc cã un turist din alt grup care, ştiind cum stã treaba în zonã, avea la el leacu. Acu cã trecu beleaua întrebãm cum sã poate, mã fraţilor, ca reprezentanţii Parcului sã nu aibã un punct sanitar dotat cu aşa ceva mai ales cã se ştie cã în zonã existã asemenea riscuri? Şi mai ales cã pe Clisurã vin turişti mulţi şi din toatã lumea. Şi noi ce le arãtãm? Cã nu suntem în stare decât sã luãm banii pe belete?
Da mã linişti nepotu’miu Sucã când îmi zâsã cã nici spitalele din zonã nu dispun de asemenea vaccinuri. Poate doar ãi di la ISU. Mai şti!
Şi ca sã fie treaba treabã îmi mai povesti nãrodu de Sucã ce vãzu la primãrie, la şedinţa de consiliu local severinean. Cicã fu o şedinţã într-o armonie şi bunã dispoziţie cum rar s-a mai vãzut de ziceai cã toatã lumea de acolo este înscrisã în acelaşi partid. Consilierii erau cu mâinile pe sus de nu mai ştiau ãi de la secretariatul tehnic care sunt voturile pentru, care sunt abţinerile sau care sunt împotrivã. Da aflã Sucã ce se întâmplã. Buna dispoziţie a consilierilor nu fuse datã de reveneala lu tanti Dobrotã, pemepista, care apãru la şedinţã ca sã nu rãmânã fãrã de scaun. Nu, bucuria iera datã de, dupã cum ciricãiau deontologii din colţ, de angajarea pupilei unui conseler pmp ca funcţionar public la Primãria Severin. Asta dupã ce pupila fusese datã afarã din consiliu judeţan, chiar de nea Aladin, şi a pierdut definitiv procesul, ajungând sã se angajeze la srl-ul ‘mneaei. Aşa sã explicã votul într-o unanimitate veselã de “douã treimi” a trimişilor noştri sã ne reprezinte în forul local!
Şi dacã vorbirãm de PMP sã aude cã sã pune de o mare schimbare la nivelul conducerii judeţene a partidului. Adicã nea Bãse şi-a dat seama cã a greşit atunci când s-a lepãdat de cei care au creat partidul în Mehedinţi şi-l aduseserã pe locul 3 în ierarhia partidelor la nivelul judeţului. Şi dacã vechea conducere va prelua frâiele, aplicându-le metoda a treia infiltraţilor, atunci s-ar putea sã avem mai surprize în CL severinean.
Da asta nu fu tot. Sã vezi cu ce idei nãstruşnice veni nea Leuştean sã le propuna conselerilor locali. Cicã s-a gândit ‘mnealui cã ar da bine sã fie captate izvoarele fântânilor din Severin şi apa, în loc sã sã scurgã în Dunãre, sã fie adusã peste oraş sub formã de fântâni arteziene. Consilierii, dupã ce au ascultat cu atenţie, au promis cã vor analiza propunerea, da Sucã zice cã în sinea lor fiecare dintre ei se gândea la cu ce s-ar alege. Cã doar moştenirea lu nea Gherghe cu parandãrãtu a rãmas.
Da pânã sãptãmâna viitoare sã fiţi iubiţi şi optimişti!
