În vara anului trecut, în timpul campaniei pentru alegerile locale, candidatul PNL la funcţia de primar al municipiului Orşova, Doiniţa Mariana Chircu, lansa, printr-un slogan superb, ideea unui municipiu al cãrui viitor ar putea fi definit în concordanţã cu profilul lui: „Orşova, oraş verde, oraş turistic”. Orşovenii au ales altceva, dovedind cã, din ignoranţã sau nepricepere crasã, nu sunt interesaţi de acest tip de emblemã pentru frumosul lor oraş. La nici un an distanţã, emblema Orşovei s-a transformat, sinistru, în aceea de „Orşova, oraş cenuşiu, oraş insalubru!”.
Cum s-a ajuns pânã aici? Cine este vinovat şi de ce se trãieşte la Orşova mai rãu ca în Evul Mediu? Iatã întrebãri la care rãspunsurile pot pãrea simple, dar ele ascund o paletã de rãfuieli locale, interese meschine şi rea voinţã. Anul 2017 începe în forţã la Orşova, unde operatorul de salubritate, FLORICOLA SA refuzã sã mai ridice gunoiul din oraş dupã ce, în prealabil, solicitã municipalitãţii, cu care se aflã în contract de concesiune a serviciului de salubrizare, sã dubleze tarifele pentru prestarea serviciului, pe motiv cã de la începutul acestui an operatorii de salubritate trebuie sã plãteascã o taxã de depozitare de 80 de lei pe tonã, asta ca urmare a faptului cã România nu şi-a învãţat lecţia colectãrii civilizate a deşeurilor nici dupã 10 ani de când a devenit membru cu puteri depline al Uniunii Europene.
Primarul municipiului Orşova, Marius Stoica, a refuzat sã procedeze la dublarea tarifelor, aşa cum îi cerea cel care l-a ajutat decisiv sã devinã primar, patronul FLORICOLA SA – Constantin Popescu. Pânã aici nimic greşit, doar cã primarul Stoica a comis câteva erori majore în lupta deschisã cu un adevãrat rechin local al afacerilor cu servicii publice. Mai întâi, primarul a refuzat orice fel de negociere cu operatorul şi în al doilea rând nu a luat mãsuri concrete pentru a debloca criza gunoiului. Pe mãsurã ce vremea trecea şi oraşul se împuţea şi mai mult, autoritãţile de mediu şi cele de sãnãtate publicã, chemate în ajutor veneau la faţa locului, constatau împuţiciunea şi aplicau amenzi Primãriei, pe care o considera responsabilã de crizã. În loc sã convoace întâlniri repetate cu operatorul, sã negocieze dur cu el şi sã întocmeascã studii pentru determinarea valorii cu care sã fie majorat tariful, primarul a pus presiune pe operator sã ridice gunoiul, pentru cã are contract sau dacã nu vrea, sã rezilieze contractul şi sã îl lase sã înfiinţeze un serviciu de salubrizare în subordinea primãriei. În tot acest timp, adevãrul s-a menţinut undeva la mijloc, iar balanţa a început sã se încline cãtre Constantin Popescu, cel care nici nu vrea sã lase serviciul, dar nici nu vrea sã ridice gunoiul, în aşteptarea unui corect şi firesc rãspuns de la municipalitate.
Atacul municipalitãţii
În tot acest timp, primarul a iniţiat mai multe proiecte de HCL, puse pe ordinea de zi a mai multor şedinţe de îndatã ale Consiliului Local Orşova. Astfel, se formeazã o comisie de verificare şi control a prestãrii de cãtre FLORICOLA a serviciilor de salubrizare şi apã-canal şi se proiecteazã o modalitate de înfiinţare a unui serviciu propriu de salubrizare, sub comanda municipalitãţii. Doar cã lucrurile nu sunt chiar atât de simple! Tocmai consilierii PSD, din subordinea primarului Stoica (patru din cei cinci) boicoteazã şedinţele Consiliului Local, blocând votarea respectivelor iniţiative. Abia pe 28 februarie 2017, unul din consilierii PSD, Petre Pãtãşanu, cedeazã şi proiectele sunt votate. Reuşita municipalitãţii este însoţitã şi de o formã de presiune devenitã celebrã în România acestor vremuri, protestul. Peste 200 de orşoveni, chemaţi de primarul Stoica, manifesteazã timp de douã zile pentru rezolvarea situaţiei şi ridicarea gunoiului. Între timp, primarul face apel, prin Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţã la prefectul judeţului, pentru ca acesta sã instituie starea de urgenţã, situaţie ce ar fi permis o deblocare mai rapidã a situaţiei, însã prefectul refuzã.
Groapa de gunoi neconformã
La Orşova mai existã, însã, o problemã! Este vorba de groapa de gunoi neconformã, neînchisã încã, potrivit normelor europene şi care face parte acum din cele 68 de astfel de depozite neconforme din România, pentru care ţara noastrã riscã o procedurã de infringement şi un proces la Curtea Europeanã de Justiţie. În acest sens, adjunctul Gãrzii Naţionale de Mediu, împreunã cu mai mulţi secretari de stat, printre care şi Alin Chirilã de la Ministerul Dezvoltãrii, vin la Orşova şi constatã cã dacã operatorul nu a reuşit sã închidã groapa, atunci sã o facã municipalitatea, deşi costul acestei operaţiuni este unul piperat: 2,4 milioane de lei.
