Mã nepoate, vacanţa asta e pentru unii fro câteva zile, cã pe urmã trebe sã se întoarcã la muncã, iarã pentru alţii e pe ani de zile. Pã cum nu ştiţi, cã vorbeşte Sucã de asta de nu sã mai ştie cât timp?!
Pãi da, cã de când îşi rãceşte gura cu parlamentarii de Mehedinţi, care dau din patru în patru ani ochii cu severinenii şi atuncea ca sã spunã câte vor sã facã, da uitã ‘nainte sã înceapã alegerile ce şi cum au promis. Pã da, cã ete, s-a fãcut topu activitãţilor parlamentarilor din România şi Mehedinţiul ieşi pe primu loc. Pe primu loc din coadã, dacã nu vã era de înţeles, adicã pe ultimu loc la activitatea parlamentarã. Pã care activitate, pã care parlamentari?! Cã unii sunt strãini de Mehedinţi şi alţii care-s de pe acilea sunt doar cu baştina, cã au uitat de mult de unde au plecat. Cã aşa e când stai cu gându la pozonaru propriu şi te doare la bascã de fraierii care te-au votat. Şi, culmea nesimţirii, vorba lu Tanţa lu Pecingine, mai ai şi tupeu sã vii la toamnã şi sã mai cerşeşti neşte voturi?! Nu-i aşa, nea Palaşcã, nea Bãlu, nea Daea, nea Traicu şi ceilalţi?!
Pã aşa e, vã spun severinenii, da mai la toamnã, când s-or numãra voturile. Pã ete, Dolju, la numai câţiva paşi de noi, cum de putu sã fie în fruntea ãlora buni şi noi ultimii?! Pã şi atuncea ne mai mirãm de ce suntem unde suntem?!
Mã fraţilor se pare cã pentru unii şefi vacanţa le influenţã comportamentul şi când revenirã la treabã par de nerecunoscut. Aşa şi cu nea Aladin, preşedintele CJ care, la prima întâlnire de lucru cu primarii, sã arãtã supãrat şi începu sã îi ameninţe cã ar trebui sã treacã la treabã, cã el n-are de unde sã le dea bani, cã nu i-a dat guvernul tehnocrat. Mãi nea Gigi, ascultã ce zîce nãrodu de Sucã, nu te da matale mai mare decât pari matale, cã acuş vin alegerile iarã şi s-ar putea ca primarii mai mult sau mai puţin social-democraţi sã se dea şi ei tehnocraţi şi te lasã de unu singur cu CJ-ul matale cu tot.
Şi dacã tot vorbirãm de consiliul judeţean sã reamintim promisiunile în recenta campanie electoralã de ãi de rãmasãrã, iar alţii ajunsãrã unde doreau, şefi: Stadionul Angelescu e tot în paraginã, nãpãdit de buruieni spre nemulţumirea celor care încearcã sã mai facã ceva performanţe în sportul mehedinţean; Bazinu de înot e tot la baltã, cã nu-s firfirei pentru piscina privatã de alãturi; apoi ar fi Vila lu Ceauşescu de la Gura, Vãii care o sã mai înghitã nişte fonduri publice judeţene, şi europene, şi vorba lu nea Mazilu, se ştie, mãrturisitã hotãrât şi cu sinceritate: „pãi acolo a fost bordel şi aşa va rãmâne”. Atunci sã fie bordel de lux.
Ptiu drace! Vorbirãm de Ceauşescu şi ne reamintirãm cã ultimul salariat de la Combinatul de Apã Grea iese în… şomaj. Mare suces, cum ar fi zis tãtucu, al guvernelor postrevoluţionare. Bine cã nu mai trãieşte dictatorul cã sigur ar fi murit de inimã… grea.
Mã nepoate, da dupe ce cã merg lucrurile cum merg pi la noi, adicã prost, da sperãm tot timpu cã o sã o ducem mai bine, mai vine câte una sã ne aducã aminte cum sã fac lucrurile pi la noi.
Pã ete, sindicatu di la Husnicioara dete iarã prime, da nu dete numai pentru mineri, dete şi pentru neveste. Ca sã nu se supere, cã dacã bãrbatu sã duce sã bea şi ‘mnealui o bere, mãcar sã sã ducã şi nevasta sã-şi mai ia un ruj, ceva. Şi aşa împaci toatã familia, cã poate la anu sã gândesc sã dea şi pentru ãia mici, ca sã nu fie cu supãrare. Aia ie, sperãm sã fie mai bine.
Da pânã data viitoare, hai sã fiţi iubiţi şi optimişti!
