– Mã, nea Marine, matale fusãşi la Zilele comunei?
– Nu fusei, mã, da de ce? Da de ce?
– Pã, mã nea Marine, sã fii vãzut matale cum fu acolo, cã nu mai ştiai care cu cine a venit şi care cu cine a plecat. Aşa fu acolo.
Mã fraţilor, nu fusei io la zilele comunei, da fusei pe acilea, pi la noi pin oraş, sã vãd care mai e treaba. Şi sunt unii care îşi aduc aminte odatã la patru ani de oraşu ãsta, îşi amintesc cum erau ei odatã viteji şi câte au fãcut pentru oameni şi dupe aia dacã reuşesc sã-i pãcãleascã pe severineni pleacã. Şi dacã le mai iese peste patru ani încã odatã, foarte bine, dacã nu, sã duc de unde au venit. Altora le-a ieşit, altora nu. Aşa cã anu ãsta, când or veni peste dumneavoastrã, cã peste o lunã de zile or sã înceapã sã vã batã la poartã, sã vã uitaţi bine, dacã mai deschideţi sau nu. Ca sã nu vã parã rãu, dupã. Cã ete, la problema asta cu cãldura Severinului, sã bãturã toţi cu pumnii în piept cã rezolvã, cã sã bat, cã vorbesc pi la ministere şi când colo deterã toţi bir cu fugiţii şi zisãrã cã de ce sã scoatã ‘mnealor castanele, cã mai bine sã duc şi culeg strugurii pin toamnã şi dupe aia cerşesc voturi, mai pin noiembrie, aşa.
Şi Sucã avu iarã dreptate, cã bãieţii de zisãrã cã fac centrala termicã şi furnizeazã apã caldã şi cãldurã se cam deterã bãtuţi. Încet, încet, cel mai probabel o sã recunoascã ce şi cum şi o sã îşi ia tãlpãşiţa, dacã nici încã o finanţare bancarã nu o sã primeascã. Unde mai pui cã nea Gherghe nu mai zâce nimica, deşi dete la garanţii, şi actualul edil îi ţânu isonu, cã totu va fi bine şi apa caldã va curge şi la robinetu de apã rece. Da acuma nea Gherghe sã pregãteşte sã sã facã parlamentar, aşa cã ce mai trebe apa caldã, cã la Capitalã încã merge centrala termicã şi la hotel, nici atâta, nu-s probleme de astea.
Mã nepoate, da io ce nu înţeleg e cã unii nici nu vor sã munceascã. Pã dacã te plângi cã nu îţi gãseşti de lucru şi la şomaj îţi oferã neşte slujbe, sã le respingi şi pe alea şi mai bine sã stai acasã, io asta nu prea înţeleg. Pa chiar aşa, sute de locuri de muncã şi niciunu sã nu fie bun?! Pã ori or fi prea prost plãtite, ori munca o fi prea grea, da parcã e prea de tot şi tot e mai bine decât sã stai acasã.
Mã fraţilor, sã trezirã iarã la Hidroserv cã le întârzie salariile alea mari, dacã tot vorbim de slujbe, motiv pentru nea lideru de sindicat sã sã mai revolte, sã-l mai filmeze careva şi sã-l mai vadã vreo fatã, ceva doar-doar o sã-l recunoascã pi la vreo terasã, pe unde îşi mai face veacul. Pãi deh, nene, o mai fi trecut şi vremea bãieţilor deştepţi, cu retehnologizãri pe sub mânã, cu ajutor de la stânga la dreapta, cu prime pentru te miri ce, cu vacanţe bine plãtite şi cadouri scumpe. Sã mai schimbã vremile, sã mai schimbã şi oamenii.
Cam aşa sã schimbã şi tanti Nanciu dupã ce ajunsã vice, care-şi uitã numãrul di la mobil ca avocat şi rãmâne în aşteptarea mobilului di la servici, di la CJ. Da las cã revine el nea Aladin di la mare şi rezolvã, şi atunci om mai vorbi.
Mã nepoate, nici vara nu mai e ce-a fost, da şi când o veni toamna, sã te ţii. Pã da, cã toamna sã numãrã bobocii şi nea Nicolicea, parlamentarul, şi cu nea Palaşcã, aşişderea, şi cu alţii ca ‘mnealor s-au învãţat sã numere mult. Mai numãrã şi pentru alţii, mai numãrã şi de la alţii, pentru ‘mnealor important e sã numere la sfârşitu lunii. Ba uneori numãrã şi de mai multe ori pe lunã, cã dacã nu curge, mai picã şi totu sã numãrã.
Aia ie mã fraţilor, unii au numãrat ani de zile şi alţii nu au numãrat niciodatã.
Da hai sã fiţi iubiţi şi optimişti, pãnã data viitoare!
