Într-o atmosferã de sãrbãtoare, duminicã, 21 februarie, la Drobeta Turnu Severin a fost inaugurat Palatul Culturii “Teodor Costescu”. Cu acest prilej, a fost oficiatã o slujbã de Sfeştanie de cãtre Preasfinţitul Pãrinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei şi a fost dezvelit bustul lui Teodor Costescu.
La eveniment au participat sute de severineni, cei mai mulţi foşti laureaţi ai Galei Premiilor de Excelenţã, organizatã de Primãria municipalã. Ca în fiecare an, oameni din diferite domenii primesc Diplome de Excelenţã pentru activitatea lor. Pe plan religios, în acest an va primi o Diplomã de Excelenţã, pãrintele Constantin Brumar, protoiereu al protopopiatului Vânju Mare, din anul 2004.
Începând din aceastã searã, timp de o sãptãmânã pe scena Palatului Culturii vor avea loc o serie de evenimente culturale, sub genericul “Sãptãmâna culturalã severineanã”. Programul se anunţã a fi foarte bogat, dacã ţinem cont cã pe scena teatrului va concerta şi celebrul naist Gheorghe Zamfir. De asemenea, Dan Puric va lansa o carte şi va susţine o conferinţã iar Filarmonica şi Teatrul Liric din Craiova vor susţine câteva spectacole. La toate acţiunile intrarea este liberã.
Evenimentul este aşteptat cu foarte mult interes de locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin, care de câţiva ani nu au mai avut ocazia sã treacã pragul instituţiei de culturã, primenitã acum în haine noi, graţie punerii în practicã a unui proiect de reabilitare, cu finanţare europeanã.
Menţionãm şi faptul cã sâmbãtã, 20 februarie, a fost organizatã şi o slujbã de pomenire la mormintele lui Teodor Costescu şi I. Gh. Bibicescu, cei care prin viaţa şi activitatea lor au marcat pentru totdeauna viaţa cultural-spiritualã a Cetãţii Severinului.
*
Teodor Costescu, directorul prestigiosului Liceu “Traian” din localitate, a fost cel care a avut iniţiativa construirii Teatrului din Drobeta Turnu Severin. Piatra de temelie a Palatului Cultural “Teodor Costescu” a fost pusã în anul 1912, dar în loc de sala de conferinţe şi spectacole cum se proiectase la început a fost realizat mãreţul edificiu Palatul Cultural, care şi-a putut începe rodnica sa activitate în anul 1924 şi în scurt timp a reuşit sã imprime oraşului şi judeţului o viaţã nouã.
Mãreţul edificiu, opera arhitectului Grigore Cerchez, are un plan cu totul deosebit şi a fost proiectatã sã cuprindã şapte sãli mari: trei sãli suprapuse cu destinaţia de bibiliotecã (Bibilioteca I. Gh. Bibicescu), cinematograf şi restaurant, formând aripa de nord; alte trei sãli la fel aşezate formeazã aripa de apus în care s-a aflat Muzeul “Dr. C.I. Istrati ”, salonul de festivitãţi şi Sala ajutãtoare; iar a şaptea la mijloc între cele douã aripi arãtate mai sus, este marea Salã de teatru care a fost terminatã mai târziu.
Edificiul inaugurat în 1924 n-avea însã terminatã sala mare de spectacole. Cum nu mai primea sprijin de nicãieri, Costescu a apelat la ultima soluţie salvatoare: şi-a scos la mezat propria avere pentru interesul obştesc. Acoperişul teatrului era ciuruit din vremea rãzboiului, iar tabla plumbuitã nu se gãsea. Costescu n-a stat pe gânduri: şi-a decopertat dependinţele sale, care aveau acoperişul dintr-o astfel de tablã, şi a oferit tabla gratuit teatrului.
Vãzând cã existenţa tinerei instituţii de culturã naţionalã este periclitatã – deoarece veniturile nu puteau asigura nici mãcar dobânzile la suma datoratã – binefãcãtorul a mai fãcut un sacrificiu, vânzându-şi o parte din pãmântul sãu de la Vânjuleţ. Bãtrân şi bolnav, el vedea cum frumosul sãu vis nu putea fi împlinit. Spre a termina, în sfârşit, şi sala de spectacole – cu o capacitate de 700 de locuri, cu loji şi balcoane – cu o uriaşã scenã rotativã unicã în ţarã, a luat o dureroasã hotãrâre: vânzarea casei personale din oraşul dunãrean, pentru a putea plãti lucrãrile.
Teodor Costescu şi-a vândut casa la un preţ redus şi a locuit în clãdirea teatrului, umilit şi uitat de cãtre contemporani. Apoi a ajuns într-un sanatoriu bucureştean unde şi-a şi dat obştescul sfârşit, pe 25 martie 1939. Singura apreciere care l-a emoţionat pânã în strãfundul inimii a fost, fãrã îndoialã, alegerea sa, în 1934, ca membru de onoare al Academiei Romane.
*
Începând cu toamna anului 2010, Palatul Cultural “Teodor Costescu” a intrat într-un amplu proiect de reabilitare totalã cu fonduri europene.
