Fermierii din Mehedinţi, învinşi de secetã. Culturile de porumb şi floarea soarelui sunt cele mai afectate
Peste 20.000 de hectare de teren agricol au fost afectate de secetã în Mehedinţi
Seceta cruntã din acest an îşi aratã efectele dezastruoase la mai toate culturile agricole recoltate de pe raza judeţului Mehedinţi, în cele mai multe cazuri producţiile obţinute fiind la un sfert faţã de cele estimate. Cele mai afectate au fost culturile de porumb şi floarea soarelui.
Conform unei evaluãri centralizate la nivelul Direcţiei Agricole Mehedinţi, au fost afectate 13.000 de hectare de porumb şi aproximativ 8800 hectare de floarea soarelui.
“Evaluãrile s-au fãcut de cãtre comitetele locale pentru situaţii de urgenţã în urma adreselor trimise de noi, de Prefecturã. Au constatat în teren, au întocmit procesele verbale, suprafeţele afectate sunt în principal de porumb şi floarea soarelui. Din ce s-a centralizat de noi, sunt 13.000 de hectare la porumb şi 8800 ha la floarea soarelui. Diferã gradul de afectare în funcţie de zonã, în unele pãrţi a fost mai mare, dar oricum depãşeşte peste tot 30 la sutã şi se încadreazã la suprafeţe calamitate”, spune Ştefan Rãceanu, directorul Direcţiei Agricole Mehedinţi.
Cele mai mari piederi se înregistreazã în zona de sud a judeţului Mehedinţi, acolo unde sunt concentrate cele mai mari suprafeţe agricole. Paradoxul face ca, deşi o mare parte din aceste suprafeţe sã fie amplasate chiar de-a lungul Dunãrii, din lipsa unui sistem de irigaţii, culturile sã aibã de suferit din cauza secetei.
“Probleme mari au fost în sudul judeţului Mehedinţi unde temperaturile au fost foarte mari, precipitaţiile foarte puţine, iar cei care nu au respectat întocmai tehnologia au avut pierderi mai mari. Cei care au respectat tehnologia şi toate verigiile de culturã au avut pierderi mai mici şi în unele cazuri cu puţin noroc de microclimat zonal au realizat totuşi producţii bune. Depinde foarte mult de materialul genetic, de epoca de sãmânat, de tehnologie, de fertilizare, de ierbicidare, de foarte mulţi factori care ajutã în condiţii de stres termic şi hidric plantele sã ducã la bun sfârşit o producţie cât de cât mulţumitoare”, mai precizeazã Ştefan Rãceanu.
Bani pentru calamitãţi
Cornel Stroescu, preşedintele Camerei Naţionale Agricole, unul din marii fermieri din judeţul Mehedinţi, considerã cã suprafaţa centralizatã nu este cea realã, cifrele fiind mult mai mari la capitolul „Calamitãţi”:
“Este o suprafaţã micã în comparaţie cu cât s-a cultivat în primãvarã, dar probabil cã nici primãriile, nici fermierii nu s-au implicat în acţiunea de evaluare pentru cã judeţul Mehedinţi a fost afectat aproape în totalitate de secetã, în proporţie de 50 pânã la 100 la sutã. Au fost comune, în care culturile de porumb şi floarea soarelui au fost în totalitate afectate. Vor veni bani pentru calamitãţi şi din pãcate fermierii care au fost afectaţi nu vor primi acest ajutor, chiar dacã este el mic ar fi fost binevenit pentru fermieri”.
Producţii slabe
Fermierii se plâng de producţiile foarte slabe şi aşteaptã acum un ajutor de la Guvern pentru a putea continua lucrãrile agricole de toamnã.
“Am cultivat trei hectare cun porumb şi am scos 1000-1500 de kilograme deşi trebuia sã scot 4000-4500 de kilograme la hectar. Nu scot nici ce am investit, ar fi bun un ajutor ca sã ne ajute sã continuãm lucrãrile din aceastã toamnã”, spune Constantin Bãrãitaru din Gârla Mare.
“Slabã recolta de porumb. Nu au fost ploi, secetã mare, am scos o tonã jumate – douã maxim. Pierderile sunt foarte mari”, se plânge şi Ştefan Gheorghe, un alt fermier din Gârla Mare.
