1. Farmacia – calea spre vindecare trece prin buzunare
Industria farmaceuticã este, şi ea, subsumatã mega-intereselor marilor companii transnaţionale, o industrie dominatã de câteva firme, majoritatea din SUA, dar şi din Elveţia, Franţa sau Germania.
Scandalurile din lumea producãtorilor se ţin lanţ, jurnaliştii sesizând mereu sistemul acesta, care nu se sfieşte sã speculeze sãnãtatea spre a obţine profit. Pentru a-şi plasa medicamentele, firmele repective nu se sfiesc sã mituiascã guverne, adicã miniştri şi şefi de cabinete, adicã prim-miniştri, doar spre a-şi plasa produsele. Lovitura de plasament se considerã a fi magistralã atunci când este vorba despre a testa unele medicamente, adicã de a convinge unele state spre a plasa produse medicamentoase pe piaţa internã spre a vedea cum reacţionezã pacienţii umani la efectele produselor. Aceste produse prezintã, desigur, unele garanţii, ele fiind testate în laboratoare, pe cobai animali, pe pãsãri etc., dar testul final, revelator, este pe om. Ei, bine, în aceste condiţii, marii producãtori mituiesc guverne spre a semna contracte de import şi de desfacere pe pieţele interne, în reţelele de farmacii a acestor produse. Farmaciile, la rândul lor, încheie contracte cu statul respectiv, şi le distribuie pacienţilor, fie în baza reţetelor medicale, fie “la liber”. Încasãrile mari, dincolo de test, se realizeazã cu medicamentele care sunt incluse pe reţetele compensate, aici este grosul afacerii, din care câştigã atât producãtorul, guvernantul-semnatar al contractului, cât şi farmaciile! De unde provin aceşti bani, se ştie: din buzunarele populaţiei, manipulatã, încrezãtoare în prescripţiile medicului sau ale farmacistului, o populaţie aflatã în disperarea cãutãrii unui leac împotriva bolilor de care suferã! Aici, la aceastã intersecţie de interese – guvern mituit/producãtorul mituitor/farmacistul profitor, pe de o parte, şi cele ale pacientului în cãutarea soluţiei salvatoare – se desfãşoarã una dintre cele mai mari afaceri, oneroasã, pe alocuri, a lumii contemporane! Desigur, nu putem pune în aceeaşi oalã a analizei noastre toate farmaciile sau producãtorii de medicamente, ori toate guvernele, însã, sunt cazuri în care unele reţele de farmacii, cu toatã buna-credinţã cu care se integreazã profesiei, şi ele sunt victime ale marii manipulãri globale. Este un sistem-biliţã, din care cu greu te poţi abstrage! Guvernul mituit este, desigur, primul care se face vinovat de genocidul pe care îl gireazã sub masca binefacerii actului medico-farmaceutic! De la el în jos, lucrurile se desfãşoarã într-o “reţea mafiotã” bine pusã la punct, greu de penetrat, cu atât mai mult, de demontat.
2. Sistemul “Rotaţia bolilor”
Sumele de bani sunt uriaşe, interesele-gigant se perpetueazã de la o generaţie la alta, iar, pe deasupra, nimeni nu are niciun motiv sã vindece lumea de bolile care o macinã, pentru cã asta ar distruge însuşi sistemul creat! Aşadar, ideea este aceea a agoniei, a bolilor tratate secvenţial, sau a rotaţiei bolilor. Ce înseamnã rotaţia bolilor? Este “reţetarul„ diabolic prin care eşti vindecat de o boalã, dar efectele secundare ale tratamentului vindecãtor provoacã o nouã boalã, deci ciclul de vindecare se reia! Sunã cinic, dar banul nu are sentimente, profitul nu se molipseşte de guturai sau de frigurile galbene, conturile nu tremurã la gândul SIDA ori al ciumei bubonice!
3. Duşmanul nr. 1:
tratamentul naturist!
Cancerul este boala-fetiş cu care marile compani, când vor sã-şi regularizeze conturile de vreo scãdere alarmantã, mai aruncã pe piaţã un medicament-minune, bine promovat anterior, de a-i crede cã a coborât Dumnezeu pe pãmânt şi-a-nceput sã vinece în stânga şi-n dreapta! La concuernţã cu sistemul farmaceutic, este sistemul tradiţional, cel bazat pe plante, în primul rând, pe produsele obinuţe din ele, ceaiuri, unguente, pomezi, mai apoi, caşete, tablete. Tot aici, intrã şi tratamentele bioenergetice, masajele, acupunctura… Ei, bine, sistemul producãtorilor de medicamente a intervenit pe piaţa aceasta liberã şi a stopat cât a putut de mult producţia şi vânzarea acestor produse pe piaţã, în farmaciile specifice, care au cunoscuta Cruce verde pe firmã! Produsele naturiste sunt acceptate de corp, ele îşi fac efectul, iar ceea ce este de prisos, este eliminat natural – salivã, transpiraţie, urinã etc. – fãrã sã oboseascã corpul, deci fãrã sã provoace un efort care sã-i consume din energie, sã-i erodeze sistemul de echilibru. Produsele naturiste nu sunt, practic medicamente, medicamentul fiind numele pentru acel produs de sintezã, adicã obţinut pe cale chimicã, în laboratoare specializate, dupã multe încercãri, teste, variante etc. Medicamentul, aşadar, imitã natura, bazându-se pe materie anorganicã, materie care lasã în corpul uman, ori animal, ori plantã, practic în orice formã de viu, sechele, acel aşa-numit “suport” pe care se fixeazã substanţa activã, cea care face bine, vindecã, suport care este, de regulã, în cazul medicamentelor “tari”, eliminat foarte greu de corp, timp în care el solicitã sistemul metabolic sã lucreze împotriva lui ca împotriva unui corp strãin, dãunãtor. Rãmânând acolo, la nivelul unui organ, altul decât cel vizat de tratament, în multe cazuri, devine sursa declanşãrii viitoarei boli! Cu alte cuvinte, cum ar spune mucalitul nostru din popor, “te vindeci de dracu’, şi dai de tac-su!”.
4. America, ţara tuturor… scandalurilor!
La sfârşitul anului 2010, America, fieful celor mai mari şi agresive companii de medicamente de pe piaţa mondialã, a fost teatrul unui scandal uriaş, declanşat în aceastã zonã a medicamentelor şi a corupţiei din jurul lor. Site-ul FINANCIARUL.RO nota într-un material intitulat “Marile companii farmaceutice din SUA au mituit pentru a-şi promova medicamentele”, la 7 octombrie 2010: <<„Big Pharma”, marile companii farmaceutice americane, au plãtit guvernanţi, medici şi agenţi comerciali pentru a-şi vedea autorizat un medicament şi a constrânge la alegerea unui produs în locul altuia.>>
Dincolo de acest intro, articolul propriu-zis afirmã: “În prezent, administraţia SUA desfãşoarã o anchetã în acest sens, informeazã ziarul La Repubblica, într-o corespondenţã din SUA. De la Merck la Bristol-Myers Squibb, de la GlaxoSmithKline la AstraZeneca, marile nume ale industriei farmaceutice se aflã pentru prima datã toate în ancheta Ministerului Justiţiei şi a SEC (Securities and Exchange Commission) din SUA.
Obiectivul este de a descoperi modul în care „cele patru suror¾’ ale medicamentelor au uns guverne din întreaga lume pentru a inunda piaţa cu produsele lor. Ancheta este globalã. Printre ţãrile examinate se numãrã Brazilia, China, Germania, Italia, Polonia, Rusia şi chiar Arabia Sauditã. Conţinutul “raziei”, dezvãluit de Wall Street Journal, nu este cunoscut şi pentru moment nu este încã clar pânã la ce nivel a ajuns corupţia în diferite ţãri. Ancheta a identificat însã cel puţin 4 tipuri de posibile încãlcãri: mituirea medicilor dependenţi de guvern pentru a-i determina sã achiziţioneze medicamente; acordarea agenţilor comerciali de “comisioane” pentru plasarea produselor medicilor dependenţi de guvern; mituirea unor clinici şi spitale pentru a le determina sã cumpere anumite medicamente şi mituirea unor politicieni şi comisii de sãnãtate pentru a determina aprobarea administrãrii unor medicamente.”
Dupã ce articolul mai dã o serie de date ale anchetei, ale proporţiei ei privind efectele interne, americane, dar şi internaţionale, în final, avem o cifrã care ne dã dimensiunea financiarã a intereselor acestor giganţi farmaceutici, controlaţi de guvernanţii mondiali, cum sunt numiţi membrii ocultei Masonerii. Iatã fragmentul: “Industria farmaceuticã este deosebit de expusã tentaţiei mituirii internaţionale, explicã experţii, deoarece, spre deosebire de SUA, în alte ţãri guvernele au un cuvânt important de spus la capitolul legat de reglementarea medicamentelor. Cifra de afaceri a corupţiei nu a fost încã cuantificatã, dar este suficient sã ai în vedere cã afacerile Big Pharma din strãinãtate reprezintã o treime din total, peste 103 miliarde de dolari.(s.n.)”.
5. Piaţa româneascã, sclava marilor companii
Pe piaţa româneascã, acţioneazã zece mari companii, evident, strãine, pentru cã industria farmaceuticã româneascã a cam sucombat, mai bine zis a fost… ajutatã sã-şi dea duhul! Într-un material publicat de portalul Wall Street, din 6 ianuarie 2012, facem cunoştinţã cu primele zece astfel de companii, într-un top – cum altfel, decât un top?! – alcãtuit în funcţie de vânzãri, în perioada ianuarie-septembrie 2011. Locul 1, firma Sanofi, din ţara lui Hollande, de-acum, Franţa, cu vânzãri în primele nouã luni ale anului trecut de 163,9 de milioane de euro, în scãdere cu 6,1% faţã de perioada similarã din 2010, şi o cotã de piaţã de 8,7%. Pe locul al doilea, se situeazã Roche, din Elveţia, care a obţinut vânzãri de 158,8 milioane de euro. Pe a treia poziţie, britanicii de la GlaxoSmithKline/GSK, firmã care a obţinut in primele nouã luni ale lui 2011 vânzãri de 124 milioane de euro. Urmeazã, pe locul patru, alţi elveţieni, de la Novartis, cu vânzãri de 122,6 milioane de euro, apoi, pe cinci, Pfizer, SUA, 109,9 milioane de euro, şase, Merck & Co (95,5 mil. euro), şapte, Servier (93,4 mil. euro), opt, AstraZeneca (89 mil. euro), nouã, Daiichi-Sankyo (73,2 mil. euro) si, pe locul al zecelea, Abbott (62,9 mil. euro).
Tragem linie, repede, şi adunãm cifra totalã a încasãrilor: 1093,2 milioane euro. Sã facem socoteala şi în lei, sã pricepem mai bine suma. Deci, înmulţim cu 4,4, valoare euro la cursul zilei, rezultã 4810,08 milioane lei noi. Ca sã fie şi mai clar, pentru cei care nu s-au obişnuit foarte mult cu leii noi, transcriem aceastã sumã doar în cifre, îndepãrtând, cu un gest de nababi, acel 0,8 din coadã, şi obţinem respectiv 4.810.000.000 lei noi. Ca sã vedem suma în lei vechi, adãugãm alte patru zerouri, şi obţinem 48.100.000.000.000 lei vechi. Citim cifra cam aşa: 48 de triliarde lei vechi; sau o citim şi drept 48.100 miliarde lei vechi! Bani fãcuţi de firmele strãine, prin farmaciile româneşti, din buzunarele noastre, ale românilor cu pensii şi salarii bugetare ciuntite, oricum cu salarii sub media civilizatã a lumii moderne, europene sau de prin alte pãrţi ale Lumii Noi! Afacere curatã, cu acte în regulã, sume, parţial, decontate prin Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate – CNAS - prin reţete compensate, tot, treabã rost, cum ar zice românul nostru, cu sufletul împãcat când încheie o negustorie în târgul duminical, de la capul satului vecin, ori, hãt, cel de peste trei comune, o vale şi-un deal cu drum noroios. Drum noroios, taicã, pen’cã de asfaltat, poate campania electoralã viitoare, cã anul ãsta, s-au dat banii pe parcul fãcut de primãrie în mijlocul pãdurii, inaugurat cu alai, cu miniştri, cu prefectu’, cu dom’ preşedintele de la consiliu de la oraş, ehei, ca pe vremea lu’ Stalin, taicã, ori a lu’ Ceauşescu, cã, iote, îl împuşcarã degeaba, cã e tot ca înainte, na!
(va urma) Sanita.ro
