Privind prin gaura cheii în biroul lui Traian Bãsescu

O carte precum cea a Adrianei Sãftoiu, „Cronicã de Cotroceni”, apãrutã recent la editura Polirom şi lansatã la Bookfest, era predestinatã sã încingã spiritele şi aşa destul de încinse de pe scena politicã sau din jurul ei. Personajul central al cãrţii e Traian Bãsescu, fostul preşedinte.
Guraliv, autoritar, controversat, spumos, criticabil, acid, hãhãitor, dominator, cocoş, taur, mic caesar, preşedinte-jucãtor, arogant, viclean, sentimentaloid, oricum l-am categorisi, Traian Bãsescu a fost unul dintre cele mai interesante şi mai vii personaje ale vieţii publice post-revoluţionare, adulat şi hulit în egalã mãsurã. Un politician care şi-a marcat în mod decisiv timpul.
De mai bine de zece ani cam toate discuţiile politice s-au învârtit în jurul lui Traian Bãsescu şi încã o mai fac, personajul oferind încã destule momente ce invitã la polemici. Memoriile, sã le numim astfel, Adrianei Sãftoiu, nu fac decât sã reaprindã discuţiile din jurul fostului preşedinte şi sã lase onoratul public sã arunce şi el o privire prin gaura cheii ca sã vadã ce face şi cum face Traian Bãsescu, dincolo de zidurile palatului Cotroceni.
Adriana Sãftoiu a fost unul dintre oamenii de bazã ai preşedintelui Traian Bãsescu, iar plecarea sa din echipa de consilieri ai fostului preşedinte a lãsat multe semne de întrebare atunci când s-a petrecut, acum 8 ani. Între timp Adriana Sãftoiu a ales o carierã politicã pe cont propriu, astãzi fiind una dintre vocile care conteazã în PNL.
Urmãrind-o la tv nu poţi spune cã nu e o prezenţã plãcutã, chiar distinsã, raţionalã, de bun simţ. Cartea a stârnit vii controverse, cum era şi de aşteptat, chiar înainte de a fi cititã, plecându-se din start de la ideea cã Adriana Sãftoiu încalcã astfel un anume cod al discreţiei, al confidenţialitãţii faţã de instituţia preşedintelui. A fost comparatã chiar cu o menajerã care-şi spioneazã stãpânul prin gaura cheii. Sau de invidie rãzbunãtoare vizavi de Elena Udrea. Cert este cã în aceastã „Cronicã de Cotroceni” nu avem de a face, cum mãrturisea autoarea într-un interviu, cu un letopiseţ sau un pamflet, ci cu o privire analiticã, din interior, asupra Puterii.” Nu e o carte de dezvãluiri, ci mai degrabã, una de învãluiri”, spunea Adriana Sãftoiu. Dar mai nimeni nu a pãrut sã ţinã cont de aşa ceva, ci doar de aspectele ce ţin de istoria mãruntã a Cotrocenilor, mai ales de posturile neprotocolare ale Elenei Udrea. Din carte reiese un Traian Bãsescu cinic şi pragmatic, şi o lume întreagã ce viermuieşte în jurul sãu zburãtoarele nocturne în jurul becului aprins.
Adriana Sãftoiu a vrut sã proiecteze un anume spirit critic asupra Cotrocenilor, şi asupra Puterii politice, orice nume ar purta aceasta. Momentan, datoritã idiosincrasiilor prezente în spaţiul public, nu prea i-a ieşit. Chiar Traian Bãsescu a ieşit la rampã, roşu de furie, şi a fãcut-o cu ou şi oţet. Elena Udrea şi ea, pozând în victimã a invidiei feminine.
Dupã cum putem observa, iatã o lume în care puterea şi pasionalitatea se întrepãtrund, fermenteazã şi uneori irumpe, creând la rândul ei controverse, suspine, acuze şi reproşuri. Deşi acum Traian Bãsescu nu o înghite, e lucru cert, pe Adriana Sãftoiu, pentru cartea aceasta, şi poate nu doar pentru carte, ar trebui sã zicã mersi, cãci la judecata istoriei, peste ani şi ani, el va rãmâne în memoria colectivã prin cãrţi de acest gen, ca personaj, ca om politic ce a decis, la un moment dat, mersul lucrurilor în aceastã ţarã.
Dacã Ion Iliescu, Klaus Iohannis sau Emil Constantinescu îşi scriu singurei cãrţile, se pare cã lui Traian Bãsescu i le vor scrie alţii. Primul pas, şi unul chiar bine fãcut, e chiar „Cronicã de Cotroceni” a Adrianei Sãftoiu. Într-o zi va înţelege şi Traian Bãsescu.