Sucã, nea Gherghe şi pumnu în gura presei, urecheala lu nea Cîrjan şi nea Nicolicea şi coşurile de fum ale Severinului

Mã fraţilor, un ambassador veni pi la noi şi sã vezi revoluţie. Sã spãlarã scãrile, se dete cu odicolon, sã ştearsã prafu, sã mãturarã perdelele, sã fãcu traseul, sã lustruirã pietrele di la Cetatea Severinului, sã deterã peste cap de zâceai cã de vizita asta depinde soarta oraşului. Omu, cumsecade dealtfel, veni, vãzu, mulţumi şi plecã. În urmã rãmasã prafu. Da şi nea primarele, care vorbi în toate microfoanele cã ce mai vizitã, ce mai relaţii sã deschid, sã vezi ce de investitori o sã dea buzna. Sanchi, nu mai vine nimenea, cã doar fu vizitã de informare, nu fu de dat buzna. Da sã vezi cã asta nu e tot. Pã nu, cã nea Gherghe fu însoţit peste tot de alai mare. Veni cam toatã Prefectura şi Consiliul Judeţean, la un loc, venirã şi neşte ziarişti invitaţi pe sub masã, ba nea primarele oraşului zisã cã di la Obiectiv sã nu vinã, cã mnealui sã crede aşa pin anii 90. Cam aşa era cu invitatu ziariştilor atuncea, cine nu stetea aplecat, nu primea invitaţie. Aşa şi acuma, pleci capu primeşti publicitate de pi la Secom, de pi la Brantner, de pi la bugetu local, cã aşa-i când eşti baron local, îţi permiţi. Pã nu-i bine şi nici nu-i legal, cã asta sã cheamã discriminare şi abuz. Şi încã pe bani publici, adicã grav de tot. Da de banii publici aruncaţi pin buzunarele bãieţilor deştepţi au grijã alţi bãieţi şi mai deştepţi decât aia care doar sã cred. Pã da, cã dupe ce scãpã de fetiţele din dosare, nea Gherghe zisã cã aşa mai scapã şi de presa incomodã, cu pumnu în gurã, sã nu mai scrie de ale rele. Cã ‘mnealui sã pare cã e obişnuit numai cu laudele, cu bãncuţele, cu luminiţele, cu giratoriile scumpe, cu de-alde astea.
Mã nepoate, da dupã tot circu cu viceprimarii, nea Cîrjan şi nea Nicolicea furã urecheaţi rãu de tot. Primirã lucrare de control, ce mai, le dete nea profesoru Gherghe cu cartea-n cap, le dete rãspuns din carte, probabel nea Ioţa a asudat tare sã scrie correct grammatical, sã punã virgule unde trebe, ca sã nu care cumva sã sã interpreteze, dupã care sã ‘mbolnãvi. Aşa cã, multã vreme de acilea înainte, probabel cã nea Cîrjan şi cu nea Nicolicea vor mai tãia frunze la câini şi ascuţii creioane. Da ar putea sã-şi ia singuri atribuţii, cum ar fi sã planteze câte un coş de apartament, la fiecare platan pus de nea Gherghe. Aşa, ca sã nu prindã iarna Severinu nepregãtit, cã poate sã transformã în Orşova, cu coşuri de fum scoase pe geamuri. Cã ete, societatea care administreazã termoficarea a fost mutatã pi la aeroport, pesemne ori sã-şi ia zboru mai repede, ori sã coboare cãldura di la înãlţime.
Mã fraţilor, peneliştii îl pârârã din nou la ANI pe nea Gherghe, care râde în barba pe care n-o are de toţi integraliştii, pe motiv cã mnealui a terminat facultatea mai de multã vreme şi probabel cã orice faptã reprobabilã s-a prescris. Chiar dacã aia cu fetiţele ar fi mai recentã, nu mai recentã ca plimbarea pin Viena cu sacoşele atârnate de braţu unei tinerele. Da ce, cã şi nea Nechita di la Iaşi nu mai prididea cu urmãririle, bag samã cã poveştile astea amoroase sã ţin ca zgaiba de primarii di la oraş. Amorezi, nevoie mare.
Mã nepoate, da portughezii care fac fabrica pi la Severin sã apucã sã angajeze personal, asta chiar dacã unii încercarã sã le mai punã beţe în roate. Cã aşa-i pi la Severin, dacã vrea unu sã facã ceva bun, sã mai gãsãsc fro zece sã-l încaiere, nu care cumva sã scoatã capu mai mult.
Aşa cã, pânã data viitoare, sã fiţi iubiţi şi optimişti!