O labã peste râtul scrofantinului scroviştean

*A trecut o jumãtate de an de când numitul Bãsescu Traian a fost obligat sã plece de la Cotroceni (nu, deocamdatã, şi din Palatul Scroviştea, pe care-l cãlãreşte abuziv şi mitocãneşte), dar emisiile lui, dacã mã pot exprima astfel, continuã sã otrãveascã societatea româneascã. Uitaţi-vã doar la „substanţa” talk-show-urilor televizate şi veţi constata cã subiectul Bãsescu ocupã, ca interes, cea mai mare parte a spaţiului de emisie. Este normal? Normal ar fi doar dacã lumea nu s-ar fi lãmurit încã asupra rãului imens pe care acest individ şi regimul pe care l-a patronat vreme de un deceniu l-au fãcut poporului român, României, prestigiului ei în lume. Orice altã explicaţie iese din sfera normalului. În loc sã fie tras multilateral la rãspundere pentru tot acest rãu, lui Bãsescu i se permite sã zburde în voie pe pajiştile şi pe coclaurii patriei, îndrugând vrute şi nevrute despre orice şi despre oricine au chef muşchii lui fleşcãiţi (pardon, fezandaţi!) de atâta consum de apã platã şi lãmâie. Evident, cu acelaşi nemãsurat tupeu prin care vrea sã demonstreze cã el este un fel de instanţã supremã, care le ştie pe toate, care crede cã poate împãrţi, în continuare, dreptatea în România, care ştie, bineînţeles, pânã unde merge adevãrul şi de unde începe minciuna. Evident, adevãrul lui şi minciuna altora. El jigneşte şi spurcã tot ce mişcã în ţara asta, mai puţin, evident, popoul penal al pupilei sale nedezminţite. Deunãzi, le-a strigat de pe Facebook parlamentarilor care lucrau la nişte modificãri ale unor coduri de procedurã (penalã, civilã, are mai puţinã importanţã asta) „opriţi-vã, imbecililor!”. Dacã distinşilor parlamentari li se rupe-n orgoliu când orice jigodie patentatã simte nevoia sã-şi elimine, periodic, puturoasele excremente în capul lor, nouã, celor care, asta e, i-am ales sã ne reprezinte în forul legislativ suprem al ţãrii, nu ne este tocmai indiferent. Fiindcã, indirect, ipochimenul de care vorbim îşi varsã dejecţiile şi în capul nostru. Or, aşa ceva ne este imposibil sã suportãm. Prin urmare, sesizaţi-vã din oficiu, dragi organe abilitate, şi bãgaţi jigodia undeva de unde sã nu mai poatã clãmpãni şi unde sã-şi poatã gestiona mai corespunzãtor excedentul de excremente! Ori imunitatea s-a întins ca pelteaua şi peste perioada de „dupã”? Nu care cumva??…
* Şi de ce erau bãieţii ãia „imbecili”? Şi de ce erau somaţi sã se opreascã? Pur şi simplu, pentru cã doreau sã înlocuiascã, din respectivele coduri, sintagma deschizãtoare de abuzuri „suspiciuni rezonabile” cu una mai…rezonabilã, deci mai restrictivã în materie de abuzuri, „indicii temeinice”. De altfel, aceastã modificare a trecut, luni, prin Senat. Ceea ce e un semn bun pentru însãnãtoşirea vieţii noastre publice. Fie şi numai pentru faptul cã e o loviturã zdravãnã aplicatã peste râtul scrofantinului scroviştean.
* Dupã „modelul Roşia Montanã” şi dupã „modelul gaze de şist”, în opiniunea publicã româneascã s-a trezit, simultan cu spiritul combativ, şi spiritul organizatoric. Aşa se face cã, la sfârşitul sãptãmânii trecute, în mai multe oraşe din România, au avut loc mitinguri de protest împotriva tãierii pãdurilor. Şi ce-i rãu în asta? o sã mã întrebaţi. Nimic, evident, numai cã este de mirare cum, dupã douã decenii şi jumãtate de jaf sistematic al pãdurilor României, în care, cu toate semnalele trase de presã, cu toate reprizele dramatice de inundaţii care s-au abãtut, ca o consecinţã directã a jafului de care vorbim, asupra atâtor sate şi oraşe româneşti, „societatea civilã” a dormit în cizme, abia acum românii şi-au descoperit spiritul civic, protestatar. Minune mare, nimic de zis. Atâta doar cã noi nu mai credem de mult în coincidenţe şi în similitudini peste timp. Deci nici în proteste de genul celor despre care vorbim, bine sponsorizate politic, în ideea de a se ascunde de ochii populaţiei nişte interese şi nişte fapte extrem de urât mirositoare, operaţiune în care sunt interesate câteva cercuri de putere. Mai exact, câteva palate. Şi mai exact, douã. Bãi, coabitanţilor pe stil nou, bãi, vouã chiar nu vã mai este ruşine de nimeni şi de nimic? În afarã de a cãlãri meridianele planetei de la înãlţimea avioanelor first class, mai ştiţi ceva?
* Irefutabilul edil-şef al Severinului tinde sã se alãture plutonului select de feisbucişti ai patriei, alãturi de râsu-lumii Ponta şi fluierã-vînt Iohannis. Alaltãieri, cicã a primit un mesaj pe feisbuk de la o cucoanã de prin Crihala, cum cã printre blocuri a crescut iarba, prin urmare, nu e dumnealui amator de înlocuirea ierbii crescutã dezordonat cu niscaiva dale de piatrã cubicã recuperate de pe Strada Mare? Ba da, cum sã nu!? Într-o sãptãmânã începem, mai tãiem un tei, plantat pe vremea „când eu nu eram primar”, şi care a crescut strâmb precum credinţa lui taica Dinu în valorile comunismului biruitor, astfel sceneta-i gata. Sã moarã de ciudã cârcotaşii, care nu vor sã se facã nimic în Severinul ãsta!…
*Excelent articolul „Udrea şi Bãsescu dominã România”, semnat de Cornel Nistorescu, în Cotidianul.ro.