Mã fraţilor, vrusei sã vã mai spun o pãţanie de-a lu nerodu de Sucã, aşa ca de preambul, da mã rãzgândii în ultimu moment. Pã mã rãzgândii, cã unii prea ne iau de proşti şi o parte dintre severineni sã pare cã mai au pãnã sã sã trezeascã din amorţealã.
Pã mã nepoate, dupe atâta scandal cã rãmâne oraşu fãrã termoficare, dupe ce fãcu spectacol gratis, cã nu vor o parte din conseleri sã-i facã mendrele, nea primarele zâsã cã şi le face şi sângur şi plecã. Plecã la Viena, sã sã încãlzeascã. Şi, ca sã nu sã ducã cu mâna goalã, îşi lua şi o fetiţã la braţ, cum o aratã pozele, probabel pe post de îndrumãtoare şi ‘mnealui cãrãtor de plase cu haine. Cã şi fetiţele sã îmbracã câteodatã, nu-i aşa?! Cã altfel nu ai ce dezbrãca.
Mã fraţilor, stau şi mã minunez. Om bãtrân, ales de severineni, care sã dã şi serios, sã vii di la Viena, unde te vãzurã ai tãi cu sacoşele şi cu duduia şi sã mai spui cã nu mai poţi de grija “severinenilor mei”, mai bine lasã. Mai bine bagi capu-n pãmânt, cã şi aşa mai fu un scandal pe tema fetiţelor şi te duci acasã şi te culci. Pã te duci şi te culci, cã sã pare cã nu mai poţi matale de alte griji, de alte griji sã pare cã nu mai poţi matale. Cã poate oraşu ãsta, din ce în ce mai prost administrat, o mai avea şi alţi oameni capabili sã mai facã ceva, sã mai schimbe ceva.
Cã ete, spre exemplu, chiar sub nasu primãriei, goana dupã îmbogãţire îi fãcu pe unii sã sã apuce sã construiascã peste sit-ul arheologic al Cetãţii Severinului şi Castrului Roman, cã aveau oamenii nevoie sã facã dializã la bolnavi şi pe bani mulţi şi probabil istoria-i ţinea pe loc. Cã investitorii ãştia care fac bani mulţi din dializã nu au timp sã aştepte şi nici sã piardã bani, cã altfel n-ar mai avea odraselele cum sã sã plimbe în Ferrari. Aşa cã ‘mnealor o ţin una şi bunã cã primãria a dat autorizaţie de construcţie, ba mai fãcurã şi plângeri la adresa celor de la muzeu, cã nu le-a dat hârtie la mânã, cum cã sunt în regulã şi pot sã construiascã unde vor muşchii ‘mnealor. Ce conteazã cã unii spun cã aşa sã calcã în picioare istoria neamului.
Acuma, sã vedem dacã între douã drumuri la Viena, nea Gherghe gãseşte ceva timp sã se autosesizeze. Sau dacã tace, ştie ce ştie probabel.
Şi, apropo de sãnãtate, spitalu judeţan sã pare cã sã sâmte din ce în ce mai rãu, mai ales la datorii. Pã tripleta de îndatorare a unitãţii îşi vede de treabã în continuare. Di la manager, manager medical şi economic au zâs cã fac şi dreg da nu fãcurã nimica, nici dupã ce primirã pãnã şi ştergerea arieratelor, la finele anului trecut. Acuma, di ce ministeru, ori reprezentanţii Consiliului Judeţan nu fac nimica, încã nu sã ştie, da şi când sã va umple paharu, mai mult ca sigur o sã rãmânã neşte pete.
Cã aşa rãmasãrã pete şi pi la Gruia, unde nea Cioranu fãcu un proiect pe neşte fonduri FEADR, iarã un proprietar real, nea Cauc, dete toatã daravela peste cap. Pã omu demonstrã cã o cauzã deja clasatã trebuia redeschisã, judecatã şi îndreptatã şi acuma omu ajunsã cu dreptatea în mânã, adicã-şi primi proprietatea. Iarã nea Cioranu cicã trebe sã-şi dea banii înapoi. Şi probabel şi cei care au închis ochii la neregulile sesizate ar trebui sã plãteascã câte ceva, da asta rãmâne de vãzut. Acuma, dupe cum zisã şi Marghioala lu Fleaşcã, cã asta de când sã angajã pi la prefecturã le ştie pe astea, cicã şi în cazul Grupurilor de Acţiune Localã (GAL) ar fi neşte nereguli, cã unii primari s-au cam prins, chiar dacã în ceasul al treişpelea, cã beneficiarii de fonduri i-au cam tras pe sfoarã şi s-au cam speriat şi dau înapoi. Cicã aşa sã cam întâmplã pi la Balta, pi la Izverna, pi la Ponoarele şi nu numai. Probabil edilii s-au deşteptat “un picuţ”, cum ar zice tata Dinu, sã-i dee ãl de Sus sãnãtate cã n-au fãcut nimica … rãu, şi oamenii vor sã-şi ia comuna înapoi.
Pãnã sã mai deşteaptã şi alţii dintre “severinenii mei”, hai sã fiţi iubiţi şi optimişti!
Sucã, primarele şi cãldura di la Viena, ciorãneala din fondurile europene di la Gruia şi istoria neamului ajunsã în dializã la Severin
– Posted on 2 April 2015Posted in: Arhiva


