Primãria ne propune un faliment garantat

Problemele Regiei Autonome pentru Activitãţi Nucleare şi implicit ale Termocentralei de la Halânga, au creat emoţii severinenilor în aceastã iarnã. Viorel Marian, directorul regiei, a ameninţat de câteva ori pe posturile locale cu întreruperea furnizãrii agentului termic cãtre populaţie. Apoi, conform unui scenariu bine regizat, a întârziat chiar şi plata salariilor sub motivul cã de acei bani trebuie sã cumpere cãrbune pentru Termocentralã.
Încercând sã pozeze în salvator de ultimã clipã, deşi plãtit în calitate de director general şi administrator public avea sarcina de a asigura agentul termic cãtre populaţie prin Termocentrala Halânga, Viorel Marian susţine şi se oferã sã acorde sprijin primarului Constantin Gherghe pentru a pune la punct o nouã unitate de producere a agentului termic. Mai mult, cedeazã Primãriei Drobeta Turnu Severin punctele termice şi serviciul de distribuţie a agentului termic.
Pentru ”serviciile” de mare specialist oferite, în oraş a apãrut zvonul conform cãruia primarul i-a oferit postul de director al noii societãţi de distribuţie şi furnizare a agentului termic din cadrul primãriei precum şi posibilitatea de a se ocupa de noua investiţie.
De neoprit în încercarea de a controla şi sifona banul public, susţinut de Viorel Marian, primarul Gherghe propune severinenilor ca variantã pentru alimentarea cu energie termicã modelul municipiului Braşov. Evident, toate acestea în timp ce Termocentrala Halânga urmeazã sã intre în faliment, sã fie închisã şi tãiatã ca fier vechi.
Cum se creeazã o nevoie
O sã dau un exemplu scurt: am o maşinã care merge ok, întreţinerea este ieftinã dar consumã cam mult şi mecanicul tot spune cã e un hârb. La un moment dat, îmi recomandã un samsar care reuşeşte sã mã convingã sã dau la schimb maşina pe o alta mai nouã care chipurile consumã mai puţin. Dupã un timp constat nu numai cã am dat mulţi bani în plus pe noua maşinã dar şi întreţinerea ei este mult peste venitul pe care îl am. Din acest moment am douã variante: ori renunţ de tot la maşinã ori o folosesc mai rar.
Mecanicul mi-a creat o falsã nevoie fãrã sã îmi spunã cã dacã schimb pompa de injecţie rezolv problema consumului iar samsarul omite sã îmi menţioneze cã numai un schimb de ulei la noua maşinã face cât o reparaţie de motor la cea veche. Cei doi împart diferenţa pe care am dat-o în plus iar eu mã aleg cu un produs la care mai mult privesc decât sã-l folosesc.
Cam la fel se întâmplã şi cu Termocentrala în acest moment. Dupã jocul lui Viorel Marian (mecanicul) de-a ”vã las fãrã cãldurã”, harnicul primar (samsarul) vrea sã vinã cu o investiţie nouã. O altã centralã pe gaze dupã un model deja experimentat la Braşov. Ca sã fie mai convingãtor, ne fluturã în faţã şi cartea tehnicã, adicã studiul ISPE.
În realitate, Termocentrala de la Halânga are funcţionale douã cazane (3 şi 4) care întrunesc şi condiţiile de mediu. În plus, pentru cazanul 7, cazan nou, pe pãcurã, existã un proiect de transformare a sa pentru a putea furniza agent termic. Tot ce ar avea nevoie actuala Termocentralã pentru a funcţiona în continuare este o altã formã de organizare care sã cuprindã doar cazanele funcţionale. Totodatã, în acest fel şi-ar putea continua activitatea şi întreprinderea minierã care altfel nu ar avea pentru cine sã exploateze cãrbunele.
Varianta primarului Gherghe este patentatã ca model falimentar nu doar în Braşov.
Acum cã s-a cam terminat cu asfaltatul şi sensurile giratorii, dupã porecla de care nu va scãpa în veci, primarul fifty-fifty nu vede altceva decât noi investiţii … fifty-fifty. În mod ciudat, tocmai vechea gaşcã a primarului fifty-fifty susţine cu tãrie aceastã investiţie. Adicã Stãnişoarã – Cupã – Bãlu. La aceştia s-au mai adãugat Palaşcã Viorel, cã de, mai nou este coleg de partid cu Mihai Stãnişoarã şi senatorul PSD Şerban Nicolae, pe care severinenii i-au vãzut doar în campanie.
Pentru a înţelege ce s-a întâmplat la Braşov, am studiat nu doar presa localã ci şi Hotãrârile Consiliului Local pe problema termoficãrii şi a preţului agentului termic. Accesul la informaţie este liber şi nu este nevoie decât de puţinã bunãvoinţã pentru a te lãmuri cum stau lucrurile.
Termocentrala din Braşov era asemãnatoare cu cea de la Halânga din punct de vedere al instalaţiilor. Odatã trecutã de consiliul local, pentru a nu exista supãrare între partidele reprezentative ale municipiului, s-a decis ca directorii sã fie schimbaţi o datã la 6 luni deoarece Braşovul este un oraş multietnic (!!!) şi prin rotaţie sã aibã toţi un post acolo. Vã daţi seama cã nu etnia era problema consilierilor ci cine pune mâna pe bani şi paraîndãrãt. Evident, dupã scurt timp CET-ul Braşov a dat faliment.
Atunci a apãrut nevoia gãsirii unei noi soluţii. Firma Bepco (companie privatã) produce energie electricã şi termicã iar Tetkron este o firmã înfiinţatã de primãrie şi are ca scop distribuţia şi furnizarea agentului termic. Rezultatul acestor combinaţii este cã în momentul de faţã, în Braşov, din 60.000 de apartamente mai sunt racordate la reţeaua de termoficare doar 12.000. De ce? Conform HCL nr. 85/09.02.2015, preţul pentru energia termicã destinatã populaţiei, produsã pe bazã de gaze naturale în centralele termice, este de 368,40 lei/Gcal, inclusiv TVA!
Astfel, cu puţinã bunãvoinţã şi din partea autoritãţilor ar fi putut înţelege cã sistemul pe care vor sã meargã este unul în dezavantajul populaţiei. Dar, asemenea mecanicului şi samsarului din exemplul de mai sus îi intereseazã doar ce şi cât le intrã în buzunar. De altfel, Braşovul nu este singurul oraş unde s-a implementat acest sistem, soluţii identice fiind încercate şi în Târgovişte unde a falimentat dupã doi ani, în Giurgiu, în cartierul Militari din Bucureşti, toate având aceeaşi soartã.
Studiul ISPE, un contract marca Gherghe
Mult lãudatul studiu ISPE pe care primarul Constantin Gherghe îl fluturã asemenea unei soluţii absolute, prezentat lui Marius Bãlu şi probabil şi noilor adepţi Stãnişoarã – Cupã – Palaşcã – Nicolae, este doar un document prin care încearcã sã-şi legalizeze afacerea.
În mod firesc, un asemenea studiu nu se face doar pe relaţia de prietenie pe care primarul se presupune cã ar avea-o cu institutul. Un asemenea studiu presupune multã muncã şi se face pe bani frumoşi. Datã fiind şi importanţa problemei, cel mai firesc ar fi fost sã fie organizatã o licitaţie pentru acest proiect şi chiar sã fie analizate mai multe variante.
Timpul scurt nu ne-a permis sã aflãm cu cât a plãtit Primãria studiul ISPE, dar din zvonurile care circulã Gherghe ar fi fost cel care a fãcut aranjamentele, însã semnarea şi plata contractului le-ar fi delegat altcuiva.
Bravo lui! Cam aşa se scot castanele din foc cu mâna altuia…