Boştinã, deranjat de politica din sportul severinean

Dupã 305 de meciuri jucate în Liga I, la Oţelul Galaţi (82), Steaua Bucureşti (96), Dinamo Bucureşti (73) şi “U” Cluj (54), şi 4 partide în tricoul echipei naţionale, fostul mijlocaş severinean Gabriel Boştinã a revenit pe meleagurile natale şi, momentan, a ieşit din fenomenul sportiv. La postul Galaxy TV, acesta a rememorat perioada în care Severinul se putea lãuda cu numeroşi jucãtori în Liga I, nu ca în prezent, când îl mai are doar pe Andrei Enescu, la CSMS Iaşi. Tot în perioada sa, Severinul dãdea un contingent şi la echipa naţionalã. “Ţin minte cã la un turneu al echipei naţionale în Portugalia, am fost convocaţi 5 severineni. Eu, Mirel Rãdoi, Flavius Stoican, Florin Şoavã şi Dorel Stoica. Stãteam toţi la o masã şi nu ne venea sã credem: dintr-un oraş de vreo 100.000 de locuitori, eram 5 bãieţi la echipa naţionalã, plus cã în Liga I mai jucau Cornel Mihart şi Bobi Verdeş. Vã închipuiţi ce echipã putea avea Severinul, dacã jucam toţi acasã. Puteam face una doar de localnici. Mai era Costi Gãrgãlie, ulterior a mai apãrut Cãtãlin Doman, Andrei Enescu sau Georgian Tobã, iar în liga secundã erau mai mulţi”, a spus Boştinã.
Fost junior la FC Drobeta, acesta a debutat în Divizia C la CS Severnav, de unde a ajuns la fosta divizionarã secundã Cimentul Fieni. De acolo, a fost luat de Mihai Stoica la Oţelul Galaţi, iar cariera sa a continuat cu Steaua şi Dinamo. S-a retras de la U Cluj, dar regretã şi în prezent cã nu şi-a putut încheia cariera la Severin: “Mai puteam juca un sezon, dar am refuzat sã merg la Ploieşti, când Walter a mutat tot lotul de la Cluj. Sunt supãrat, cã tot atunci a promovat Severinul, în premierã, în Liga I şi nu am fost sunat de nimeni din conducere, deşi îmi doream sã-mi închei cariera acasã. În acel tur, nu era niciun localnic la echipã. Doar în iarnã, când a ajuns şi Dorel Stoica, am fost chemat, dar mi-am luxat umãrul la un antrenament. Destinul a fãcut sã nu pot juca pe stadionul pe care am debutat la 7 ani şi am marcat primul meu gol”. Acesta e convins cã putea salva echipa localã din postura de antrenor-preşedinte, funcţie pe care a deţinut-o şi la U Cluj: “Eram acasã şi oamenii mã opreau pe stradã şi îmi cereau sã mai las şi eu din pretenţii şi sã semnez cu Severinul, dar mie dacã mi se propunea aş fi jucat gratis, fãrã sã cer niciun ban. Dacã eram eu în conducere, echipa niciodatã nu retrograda şi nu ajungea sã nu primeascã licenţa. Oricum, nu trebuie lãsatã sã se desfiinţeze, chiar dacã acea echipã nu se identifica cu istoria Severinului, fiindcã fusese adusã de la Craiova. Putem aduce sã joace aici orice echipã, se aude acum de CSU Craiova, poate sã vinã şi Steaua, dar trebuie sã avem şi noi echipa noastrã, care sã joace pe Municipal, chiar dacã e în liga a III-a. Sã avem identitatea noastrã. Mândria e când avem o echipã care sã fie alcãtuitã în mare parte din localnici, aşa cum era AS Drobeta de la sfârşitul anilor 80 – începutul anilor 90. Dacã tot s-a fãcut acest stadion din banii publici, din banii severinenilor, nu e normal sã avem echipa noastrã şi sã fie formatã din jucãtori localnici? Pe parcurs, putem aduce şi strãini, dacã cei din Severin nu dau randament”.
Boştinã a admis cã nu e dispus sã investeascã în fotbalul local nici mãcar o parte din sutele de mii de euro câştigate în Liga I, dar n-ar refuza sã punã umãrul la un proiect viabil. “Eu nu sunt dispus sã investesc din banii mei, dar dacã mi s-ar propune un proiect, care sã înceapã de la liga a III-a, nu aş refuza. Dar sã fie ceva serios. Un proiect transparent, la vedere, nu pe la spatele oamenilor. Sã spunem exact cât avem bugetul şi ce obiective ne putem propune cu aceşti bani. E o discuţie mai amplã, care se poate face doar dacã stai de vorbã cu specialişti. Nu e normal sã pui un politician sã conducã o echipã, dacã el nu se pricepe la fotbal. Avem câteva şcoli de fotbal de copii particulare, avem Clubul Sportiv Şcolar, care joacã la juniori republicani, dar, din pãcate, aceşti copii nu au unde juca dupã ce terminã junioratul. Am vrut sã fac şi eu o şcoalã de fotbal, unde s-au construit ulterior terenurile de tenis de lângã Penitenciar, dar mai aveam un an de contract cu U Cluj. Oricum, m-am lãsat prea devreme, deşi aveam 35 de ani. Dacã ar fi sã mã implic, aş face-o la Severin, U cluj şi la cele douã echipe bucureştene la care am jucat. În politicã nu m-aş implica. Cel puţin în politica zilei de astãzi, deşi parcã se vede o schimbare de câteva luni. Am primit o propunere şi de la Şimian, am vorbit cu domnul primar de acolo, care mi-a zis cã dacã ar avea buget pentru liga a III-a, ar vrea sã îl ajut. Are Filiaşul echipã de liga a III-a, plus multe comune, dar Severinul – nu. E strigãtor la cer. Din anii 70, când s-a fãcut acest stadion, nu cred cã Severinul a fost în aceastã situaţie, sã nu aibã fotbal în niciun eşalon. Am înţeles totuşi cã acum primãria a vrut sã ia pe Minerul, dar conducãtorii de la Valea Copcii nu au vrut s-o dea. Nici nu înţeleg de ce mai trebuiau sã negocieze, atâta timp cât Minerul nu avea bani nici pentru prima etapã”.
În final, Boştinã a explicat cum a ratat transferul în strãinãtate şi de ce nu considerã cã a trãdat Steaua prin trecerea la Dinamo.
“Pe când eram la Steaua, am avut ofertã de la FC Moscova, unde urma sã am salariu de un milion de dolari pe an. Primea şi clubul o sumã foarte bunã din transferul meu. Eram la apogeul carierei mele. Protasov antrenor şi Gigi Becali nu concepeau echipa fãrã mine. Pur şi simplu n-a vrut sã-mi dea drumul. A zis cã nu-l intereseazã banii şi cã îmi mãreşte salariul. Paradoxal, peste un an am ajuns la Dinamo. N-am mai fost dorit chiar de Becali, deşi Gheorghe Hagi, care venise antrenor, m-a dorit. Nici acum nu înţeleg de ce nu m-a mai vrut patronul. Nu consider cã am trãdat prin plecarea mea la Dinamo, fiindcã nu am fost crescut în Ghencea. Venisem de la Oţelul Galaţi. O singurã datã am mai vorbit cu Becali, cînd eram la U Cluj, cînd m-a sunat sã se asigure cã se va juca corect meciul cu CFR Cluj. Era dupã <>”, a dezvãluit Gabriel Boştinã.