Apar tot timpul coincidenţe în viaţa noastrã, dar, indiferent de stranietatea lor, trebuie sã recunoaştem cã, în pofida scepticismului pe care îl manifestãm, unele dintre ele sînt cu adevãrat bizare. La o distanţã de zece ani, douã drame care seamãnã ca douã picãturi de apã, soldate cu doi spînzuraţi celebri, au fost trecute sub tãcere. Coincidenţã stranie! Sponsorul campaniei lui Bãsescu s-a spînzurat în acelaşi mod ca şi sponsorul campaniei prezidenţiale a lui Iohannis. Aparent, în ambele cazuri, nu exista niciun motiv de sinucidere, dar… Pe fondul furtunilor care au lovit S.R.I., Justiţia şi scena politicã româneascã, moartea prin spînzurare a unui bun prieten al preşedintelui Klaus Iohannis a intrat, poate cu poruncã de undeva, într-un con de umbrã. În mod bizar, la început de mandat prezidenţial, doi apropiaţi, unul al lui Traian Bãsescu şi altul al lui Klaus Iohannis, şi-au luat viaţa, spînzurîndu-se în casa familiilor lor. Sã fie oare funia din acelaşi ghem?!
Ambii sponsori ai campaniilor prezidenţiale, cu ştreangul de gît
În urmã cu zece ani, la începutul mandatului prezidenţial al lui Traian Bãsescu, un cunoscut om de afaceri, apropiat al preşedintelui, unul dintre sponsorii mari ai lui Traian Bãsescu în campania electoralã era gãsit spînzurat în subsolul vilei în care locuia. Florian Anghelescu avea o fabricã de ţigãri care îi purta numele – „Anghelescu Industry”. Soţia lui, Stana Anghelescu, fusese numitã consilier la Cotroceni în 2004, presa speculînd, la vremea aceea, cã funcţia dobînditã în Administraţia Prezidenţialã era o recompensã pentru sprijinul financiar din timpul campaniei prezidenţiale. La o distanţã de zece ani, la începutul mandatului de preşedinte al lui Klaus Iohannis, un prieten al sãu este gãsit spînzurat în locuinţa mamei sale. Cristian-Gheorghe Pavel era soţul Anitei Pavel – consilier local la municipiul Sibiu, din partea Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), el fiind Directorul adjunct al societãţii de transport public din Sibiu. Cei doi soţi bogaţi fãceau parte din grupul de prieteni apropiaţi ai Preşedintelui Klaus Iohannis încã de pe vremea cînd Iohannis era primar al Sibiului. Dupã cîştigarea alegerilor, aceştia au participat la petrecerea organizatã acasã, la Sibiu, de familia lui Iohannis, dar şi la petrecerea de Revelion. Afaceristul Cristian-Gheorghe Pavel din Sibiu l-a sponsorizat pe Klaus Iohannis cu 1,5 milioane de euro, dupã care, nefericitul, a fost gãsit spînzurat. Cristian-Gheorghe Pavel era director şi acţionar majoritar al unei firme de transport internaţional şi avea nu mai puţin de 200 de autocare. Cristian-Gheorghe Pavel a fost condus pe ultimul drum, printre alţii, şi de familia Preşedintelui Iohannis, iar luminã în cazul morţii sale se va face tot la sfîntul aşteaptã.
Alţi morţi celebri, cazuri suspecte, neelucidate
În clasa politicã româneascã s-au înregimentat, fie pe baza poruncilor din afarã, fie cu ajutorul sacului de bani, marionete celebre, inculte şi sadice, semi-analfabeţi, gãinari şi corupţi, lucru care reflectã cu fidelitate stadiul de evoluţie la care ne-a adus sfertul de veac de capitalism barbar. Într-o ţarã atît de vînatã de mafia internã şi de cãtre mafioţii care fac jocurile la scarã globalã, nimeni, absolut nimeni, nici mãcar Preşedintele României nu trebuie sã mai beneficieze, sã profite de imunitate în faţa legii. Mergînd pe ideea – clanul îşi ia dreptul, n-ai voie sã-i faci concurenţã ,- sã trecem în revistã alte cîteva morţi suspecte, rãmase ca în tren – dispariţii subite, care au zdruncinat scena politicã postdecembristã şi Justiţia românã. De-a lungul acestui sfert de veac, oameni de afaceri, avocaţi şi diplomaţi au fost „extraşi” cu forcepsul din sînul vieţii, şocînd opinia publicã prin moartea lor rapidã şi stranie. În cazul unora dintre ei nu se ştie nici acum dacã şi-au înscenat moartea ca sã scape de procese sau de închisoare sau dacã, incomozi Puterii, au fost ajutaţi sã se sinucidã. Sã începem cu moartea miliardarului Gigi Kent, apropiat al lui Mugur Isãrescu şi Theodor Stolojan (vezi site-ul Ediţie Specialã), despre care s-a spus cã a murit de tristeţe, dar omul de afaceri deţinea o întreagã arhivã video, care viza în mod acuzator personalitãţi în ghilimele ale scenei politice şi financiare. Doina şi Ion Aldea Teodorovici, militanţi pentru unirea cu Basarabia, au murit într-un stupid accident rutier, deşi însoţitorii lor din maşinã au scãpat, prin cine ştie ce miracol, teferi. Moartea senatorului Şerban Sãndulescu, decedat la douã zile dupã expirarea mandatului de senator în Parlamentul României, „ajutat” şi el, probabil, sã treacã pe lumea cealaltã. Ştia prea multe despre lovitura de stat din 1989 (fusese membru al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”) şi despre contractul cu Romtelecom şi începuse sã vorbeascã prea mult. Din ceea ce ştia a scris cartea: „Lovitura de stat a confiscat revoluţia românã”. Acum, nu mai poate vorbi. Şi nu este singurul.
Şirul morţilor suspecte continuã
Sfîrşitul ciudat, rãmas în suspensie, al ziaristului Dumitru Tinu; moartea suspectã, unii vorbesc despre o înscenare a morţii miliardarului Patriciu; moartea afaceristului Cãtãlin Chelu, în Iordania. Apoi, Marta, omul lui Blejnar, dat dispãrut – din lume sau chiar din viaţã! (otrãvit sau dispãrut); moartea tragicã a avocatului George Dumitru, dupã ce l-a denunţat pe Dan Adamescu, unul dintre cei mai bogaţi oameni din România; moartea în condiţii suspecte, la vîrsta de 33 de ani, în penitenciarul Codlea, din cauza unui stop cardio-respirator, a secretarului de stat Sorin Crivãţ, implicat în dosarul „Armamentul” (familia susţine cã a fost otrãvit), cu o zi înaintea termenului de judecatã din 27 martie 2007, cînd urma sã demaşte tot ceea ce ştia. Moartea suspectã a lui Erbaşu, despre care se zice cã s-a aruncat în piscinã. Ce ciudat mod de a face baie! Piscina era fãrã apã! Moartea suspectã a Directorului general al „Enel Energie”, Matteo Cassani, probabil, îndemnat şi el sã-şi ia zborul în cãdere de pe clãdirea companiei din Bucureşti; moartea prin otrãvire lentã cu aluminiu a procuroarei Luminiţa Şega, cea care a anchetat dosare celebre de corupţie, printre care şi pe cel al lui Sorin Ovidiu Vântu. În speţã, dupã 9 ani de la acea moarte suspectã, judecãtorul Mihail Udroiu de la T.M.B. a redeschis dosarul morţii procuroarei Luminiţa Şega şi a hotãrît audierea Ioanei Vlas, a procurorilor de la parchetul General şi D.N.A. şi efectuarea unei noi expertize toxicologice. Soţul procuroarei Şega, judecãtorul Marius Şega, şi fratele acesteia, Mircea Slãvilã, au acuzat cã intoxicaţia cu metal s-a produs la serviciu, unde obişnuia sã îşi bea cafeaua de dimineaţã, judecãtorul acuzînd în mai multe rînduri cã decesul soţiei sale are legãturã cu dosarele lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Teroriştii care deţin Puterea dupã lovitura de stat din ’89 au bãgat România în rãzboaie strãine
Un studiu cu relevanţã şi credibilitate menţioneazã cã metodele prin care mafioţii îi eliminã pe cei care cautã dreptatea şi adevãrul sînt: otrãvire lentã, accident de maşinã, iradiere cu cobalt radioactiv sau cancer provocat (cazul Antonie Iorgovan), arme cu energie dirijatã, flux de neutroni, microunde, cobalt radioactiv sau cancer provocat, injecţii cu mercur şi viruşi mortali, ultimele, nelãsînd urme, fiind şi extrem de greu de dovedit, prin analize costisitoare în afara Ţãrii. Specialiştii vorbesc despre trei tipuri de tehnologii, cu trei tipuri de raze: Gama, X şi mãnunchiuri de electroni. Substanţe radioactive precum Cobalt 60 sau Cesiu 137, care au o mare putere de penetraţie, sînt folosite în iradierea cu raze Gama. De peste 30 de ani, razele Gama asigurã şi sterilizarea instrumentelor medicale, fiind folosite şi în tratamentul cancerului. Cobaltul radioactiv ţinteşte creierul şi inima (se presupune, cazul psihiatrului Florin Tudose), plãmînii (Daniel Rujoiu, R.S.P.-S.P.I.R.) sau ficatul (Colonelul Soare – I.G.P.). Sã ne amintim şi de moartea suspectã a procurorului Panait. Dosarul nu poate fi închis, adevãrul nu poate fi şters cu radiera. Dacã am fi fost atenţi la reţeaua de crimã organizatã postdecembristã, fie şi de la distanţã, am fi observat cît de aproape de urechea României au trecut şi trec gloanţele. Am fi observat de cîte ori li s-a pus ştreangul de gît românilor. Am înţelege cã toate aceste crime suspecte nu se deosebesc decît prin procedurã de crimele teroriste, începînd cu asasinarea fostului Preşedinte Nicolae Ceaşescu, asasinarea, pe 28 decembrie 1989, a generalului Marin Ceauşescu, şef al Reprezentanţei Comerciale a României de la Viena, – sediul spionajului românesc în Europa occidentalã, spînzurat la subsolul clãdirii care gãzduia Agenţia Economicã din Austria, pînã la ultimul prieten spînzurat al Preşedintelui Iohannis. Cã doar teroriştii sînt la putere de la lovitura de stat din decembrie 1989! Pentru mafioţii care au ucis cu sînge rece România şi-au bãgat-o în rãzboaie strãine, pentru executanţi şi pioni, pentru cei care au deturnat dosare şi au blocat anchete judiciare, pentru toţi cei care au trãdat şi vîndut România existã un singur tratament: rapida şi dreapta lor judecatã, pedeapsa cuvenitã potrivit legii, confiscarea averilor şi trecerea lor în patrimoniul statului român.
Maria Diana Popescu
