* Într-una din recentele sale ieşiri publice, Traian Bãsescu se plângea de faptul cã „televiziunile s-au umplut de profesori”, care dau impresia cã se pricep la toate, dar, în realitate, nu se pricep la nimic. În schimb, dumnealui le ştie pe toate, de la cauze la efecte. Dumnealui vede fenomenele în toatã complexitatea şi profunzimea lor, intuind toate posibilele conexiuni ale acestora cu realitatea şi legitãţile europene şi intergalactice. Pãrerea domnului preşedinte despre profesori nu ne surprinde, ştiutã fiind poziţia domniei-sale despre şcoala româneascã, producãtoare de idioţi în serie. În aceste condiţii, când avem şansa ca un singur om sã gândeascã bine şi eficient pentru toţi, le-am recomanda profesorilor care au „umplut televiziunile”, indiferent de rangul şi de performanţele lor intelectuale, sã mai stea pe acasã, iar dacã mai au nevoie sã-şi completeze veniturile, sã se angajeze la Roşia Montanã, la Roşia Poieni sau prin Dobrogea, în cãutare de gaze de şist – zone strategice care, în viitorul apropiat, vor rezolva rapid problema locurilor de muncã la nivel naţional. Desigur, dacã vom avea parte şi de guvernul responsabil visat de preşedinte, cãci, de la actualul, dumnealui, la fel ca şi simplii cetãţeni, şi-a cam luat nãdejdea. În felul acesta, se va produce, dupã mai bine de douãzeci de ani, reconcilierea istoricã dintre mineri şi profesori, pânã la ştergerea completã a diferenţelor profesionale şi de mentalitate existente între cele douã categorii.
* Învestirea noului ministru al Mediului i-a prilejuit multidotatului nostru prezident o nouã rafalã de acuzaţii la adresa presei, a mogulilor şi a analiştilor care, din rea voinţã sau în necunoştinţã de cauzã, se opun proiectelor de la Roşia Montanã, Roşia Poieni sau din Dobrogea. Ideea lui Bãsescu este, cum am mai spus, aceea cã respectivele proiecte rezolvã problema locurilor de muncã la nivel naţional. Preţul – vânzarea pe mai nimic a resurselor naţionale – pare sã nu conteze prea mult în ochii preşedintelui. De ce? Pãi, probabil, cã dumnealui şi-a luat nişte angajamente, pe nişte termene care nu-i mai permit sã stea în expectativã şi-i impun chiar sã se grãbeascã. Cu atât mai mult cu cât o anumitã tranşã din comisioane ar fi putut sosi deja. Ar mai rãmâne de explicat cum vor reuşi câteva sute de posturi de potenţiali mineri sã rezolve problema locurilor de muncã la nivel naţional. ªi, eventual, de când l-a apucat pe Traian Bãsescu aşa de tare dragul de mineri.
* Un atac neobişnuit de dur la adresa presei şi a televiziunilor a lansat şi mitropolitul Ardealului, Î.P.S. Laurenţiu Streza, cu ocazia Sãrbãtorilor de Paşti. Ele, presa şi televiziunile, ar fi vinovate de decãderea moravurilor şi de îndepãrtarea oamenilor de Dumnezeu. Noi nu vrem neapãrat sã-l contrazicem pe înalt prea sfinţia-sa, dar l-am putea întreba ce face, concret, Biserica pentru ca legãtura dintre om şi Dumnezeu sã fie cât mai strânsã, astfel încât omul sã nu se mai simtã atât de atras de viciu? Ca sã nu mai vorbim de exemplele de comportament pe care anumiţi slujitori ai Bisericii le oferã celor pe care ar trebui sã-i pãstoreascã întru credinţa în Dumnezeu, dar pe care, prin exemplul propriu, îi afundã mai vârtos în pãcat şi în viciu. De aceştia, şi nu de presã (care îşi are, desigur, pãcatele ei) ar trebui sã se preocupe înaltul prelat. A cãrui grijã pentru sãnãtatea moralã a naţiunii, noi, altminteri, o înţelegem pe fond, ba chiar o cosiderãm salutarã.
