Adicã România ar avea un fel de premier acum şi nu un simulacru de guvernare din care nimeni nu mai înţelege nimic?! Ponta nu mai ştie dacã e bine sau nu sã aparã la TV. Stã şi aşteaptã sã vadã cine îl mai sapã la partid, în coaliţie, la Cotroceni sau pe facebook. Mai are câte o idee de unde ar putea mulge nişte bani, sã mai acopere din gãurile ultimilor ani de guvernare şi nu prea reuşeşte. Actualul guvern este într-o crizã gravã de identitate şi de idei, ca sã nu mai spun de program economic. Obiectivul numãrul unu ar fi menţinerea actualelor locuri de muncã, dacã nu cumva înfiinţarea altora. Ponta vine cu tot felul de taxe de 10 euro pentru românii de afarã, despre care nimeni nu a înţeles la ce vrea sã îi foloseascã. Nu s-ar colecta mare lucru. Poate pentru un nou stadion naţional, la fel de mare ca orgoliul liderului PSD. Nici la PSD nu mai este lider, ci la un grupuleţ de fundamentalişti care încã îi mai suflã în coarne sau prin alte orificii. Restul stau şi aşteaptã sã i se rupã coliva în douã. Culmea e cã Ponta a cerut câte 10 euro de cãciulã tocmai de la cei care i-au tras un flit extrem de puternic la alegerile prezidenţiale. Românii de afarã, care au fost ţinuţi pe strãzi, la coadã, sã poatã vota sau sã nu poatã vota. Situaţia este chiar hilarã şi cineva ori se amuzã copios pe seama nepriceperii lui Ponta, ori îşi bate joc la cel mai inteligent mod de un simulacru de premier.
Pe cine mai intereseazã cum merge guvernarea? Preşedintele încã nu s-a trezit de pe urma tirajelor cãrţii pe care a vândut-o dupã ce a ieşit preşedinte. Încã nu a prins voce şi umblã cu girofarul aprins pe lângã guvernarea semi-adormitã. Ponta nu se lasã nici el şi îi face pe plac preşedintelui care nu a prea bolborosit cã ar vrea ceva mai multã acţiune şi concreteţe în plan economic din partea guvernului. A vizitat Curtea Constituţionalã pentru a le ura spor la treabã. Poate a întrebat şi de „colegul” Toni Greblã şi nu întâmplãtor, ulterior, DNA a cerut aviz de la Senat pentru arestarea demnitarului. Preşedintele încã nu a gãsit toate uşile de la palatele din Bucureşti sau acesta îi este stilul de a conduce. Dacã o sã aibã nevoie de 5 ani sã le afle, atunci nu ne aşteaptã dimineţi prea liniştite, adicã încotro sã o apuci dupã un codru de pâine. Victor Ponta e vioara întâi a lui Iohannis pentru cã face exact ce trebuie pentru ca preşedintele sã se simtã puternic şi important. Nu îi iese din vorbã şi nu mai apare mai mult decât el la tv. Este exact cum trebuie pentru ca preşedintele sã conducã plenar, fãrã a avea rivali la nivel de imagine.
Dar poate cã nu mai intereseazã pe nimeni economia, mai ales dacã nu o avea soluţii. Cine ştie, liniştea asta a guvernãrii e rezultatul negocierilor cu uşile închise pentru rãsturnarea guvernãrii. Blaga e pe cai mari şi tot face şi desface cu unii trãdãtori de la PSD pentru a prelua conducerea. Ori nu le prea iese treaba ori lupta e mai lungã decât s-a crezut. O avea şi Mircea Geoanã un rol în toatã povestea asta şi probabil cã va mai dura. O dura chiar pânã la anul şi le convine şi unora, şi altora. Liberalii o sã vinã puri din opoziţie sã atace alegerile, iar Ponta se va alege cu un mandat întreg de premier. Nu poate sã iasã nefinalizat din istoria ţãrii. Este posibil ca o cheie de rezolvare în toatã aceastã poveste sã fie la DNA. Nu ştiu dacã şi la servicii. DNA ar putea sã mai tragã de pe scena politicã unele personaje dubioase, care acum pun ţara la cale şi sã mai dea cu mopul la modul cel mai serios. Ar fi totuşi nevoie de un pic de transparenţã în legãturã cu ce pun la cale politicienii pentru viitorul cetãţenilor. Un alt element lãsat de izbelişte de Iohannis este SRI. Ori nu vrea sã calce pe bec, ori nu se pricepe, ori nu are pe cine sã numeascã la servicii, ori are ceva scheleţi în dulap şi aşteaptã şi el ordinul sã vadã cine va fi viitorul şef. Oricum serviciile vor trebui sã fie un pic revigorate dupã un deceniu de mandat Bãsescu. Un pic de curãţenie şi de reaşezare nu stricã nici acolo. Poate chiar ar fi nevoie sã îşi extragã acoperiţii din anumite sectoare de activitate: de la presã pânã la aprozare. Sau mãcar sã vinã cu alţii noi, cã pe mulţi acoperiţi a început deja sã îi salute lumea, de cât de bine îi ştie.
Premierul pe pisiceşte, preşedintele se poticneşte
– Posted on 4 February 2015Posted in: Arhiva


