Dacã prostia oportunistã ar durea…

* Dãrâmat de atâtea chefuri postelectorale, prezidentul în stand by al României s-a gândit sã se refacã taman în State, mai exact în Florida, la Palm Beach, acolo unde se aude cã ar fi traiul cel mai scump de pe planetã. A plecat nu singur, ci împreunã cu consoarta, mult cântata şi lãudata (?!) Carmen, motiv suficient pentru a fi pãzit de douã gorile, ca sã ştie lumea, ce mama mãmicuţei ei de treabã, cu cine are de-a face. O întrebare nu ne lasã sã dormim: madamei Carmencita cine-i face orele, acolo, la Sibiu? Dumneaei a luat „fãrã platã” sau, pe malurile Cibinului, de când cu Santa Klaus preşedinte, s-a trecut pe „şcoala altfel”? Dar staţi sã vedeţi mondenitãţi când „familia regalã” se va muta la Bucureşti! Şi când Prima Doamnã o sã devinã reperul modei feminine din România. Dar ce zic eu „o sã devinã”? În ochii plutoanelor de pupincurişti mereu la datorie, dumneaei deja este. Ca sã vedeţi ce zãcea prin coclaurii provinciei!
* Bãsescu, cel despre care unii începuserã deja sã spunã cã i-a pierit curajul, aplombul, a avut o ieşire de o violenţã extremã, sãptãmâna trecutã (joi, dacã nu mã înşel), când i-a cerut imperativ lui Victor Ponta sã demisioneze. Pe motiv cã ar discredita România – cu trimitere la aşa-zisa „loviturã de stat” din iulie 2012, la aşa-zisul plagiat din teza de doctorat şi la votul din strãinãtate de la recentele alegeri prezidenţiale. Ce l-o fi trezit la viaţã pe muribundul politic Bãsescu Traian în ultimele zile? Cumva niscaiva asigurãri date de prezidentul nou ales, aflat în stand by? Nu ar fi deloc exclus. Drama e cã, în acest caz, regimul Bãsescu se prelungeşte sine die, iar bãsismul ca stare, curent, sau cum vreţi sã-i ziceţi, prinde rãdãcini greu de scos în urmãtorii cinci ani. Oricum, nu Bãsescu, cel cu atâtea şi atâtea bube-n cap, este persoana cea mai potrivitã de a arãta cu degetul cãtre cineva doar bãnuit a fi vinovat de dezastrul, de situaţia dramaticã în care se aflã, azi, România. Nu Bãsescu, cel cu membri ai familiei aflaţi dupã gratii pentru corupţie, este cel mai indicat sã acuze pe cineva, indiferent pe cine, de corupţie.
* Problema este cã nici cu Victor Ponta lucrurile nu par a fi tocmai în regulã. El dã permanent senzaţia cã bate în retragere. Şi asta, într-un moment când ar fi trebuit sã se dovedeascã o mânã de fier, atât pentru propriul partid, aflat la ceas de derutã, cât şi pentru continuitatea fermã a actului guvernãrii. Victor Ponta, aidoma unei fecioare, parcã s-ar scuza cã existã şi asta este de naturã a descumpãni pe oricine. La sfârşitul sãptãmânii trecute, de pildã, el a declarat cã, în cazul cã DNA îl va urmãri penal în mult trâmbiţata problemã a votului din strãinãtate, va demisiona. Atât din partid, cât şi din Guvern. Din aceastã conduitã, omul obişnuit nu înţelege decât cã actualul premier şi liderul celui mai mare partid din România este cam slab de ţâţânã. Şi, în acest caz, poate cã ar fi mai bine sã plece, din partid şi din Guvern, cât încã poteraşii DNA nu au pornit pe urmele sale. Deşi, constituţional vorbind, în opinia noastrã, Victor Ponta nu se face prin nimic vinovat în dosarul votului din strãinãtate, trimis deja la DNA de cãtre Parchetul General al României, care, auziţi şi dumneavoastrã, şi-a declinat competenţa. Ca şi cum pe acolo nu ar lucra tot procurori. Concret, Ponta a fost acuzat de faptul cã nu a dat o ordonanţã de urgenţã pentru înfiinţarea unor noi secţii de votare în strãinãtate între cele douã tururi. Acuzatorii aceştia, extrem de vocali altminteri, ar fi putut citi articolul 75 (alineatul 3) şi articolul 115 (alineatul 6) din Constituţia României, ca sã se lãmureascã de ce nu se putea da nicio ordonanţã de urgenţã. Pur şi simplu pentru cã, în situaţia respectivã opereazã doar legi organice. Al cãror statut este, mãcar el, sperãm, cunoscut. Dacã prostia oportunistã ar durea…
* Mogulul Ghiţã, despre care nu ştim cum a reuşit, la doar 36 de ani, sã strângã uriaşa avere de câteva sute de milioane de euro, a demisionat din PSD, un partid în care a declarat cã nu se va întoarce câtã vreme asupra sa va plana acuzaţia de comunism. Ei, da, cum sã nu! Comic e cã acest june multimiliardar ar vrea sã înfiinţeze un nou partid. Cicã de stânga. Stângismul – boala copilãriei comunismului, n’ est pas? Lãsând gluma la o parte, bãiatul ãsta, pe cât de tânãr, pe atât de rudimentar, de primitiv în gândire, mi se pare niţel speriat de avioane, dacã nu de-a dreptul încolţit de nişte misterioase pericole, dacã a ajuns el sã facã declaraţii fierbinţi de dragoste şi preţuire DNA şi Justiţiei „independente”. Dacã e pe-aşa, atunci haideţi sã-l monitorizãm şi noi, stimaţi cititori, vreme de trei-patru luni. Pe el şi postul de televiziune pe care-l patroneazã şi care tinde sã indice calea politicã de urmat în aceastã ţarã. Încã o datã, dacã prostia oportunistã ar durea…
* Mircea Geoanã a ameninţat cã-l va da în judecatã pentru calomnie pe ministrul Eugen Nicolicea, care l-a acuzat, la B1, cã ar fi primit 40.000 de euro în 2008 ca sã-l excludã din PSD. Şi dacã, la judecatã, maître Geoanã va descoperi ca aşa au stat lucrurile? Întrebãm şi noi…