„Faceţi ceva sã rãmânã pãduri şi pentru copiii noştri”

Doina Panã, ministrul Apelor, Pãdurilor şi Pisciculturii s-a aflat joi, 23 octombrie a.c., la Broşteni, la lucrãrile de regularizare a pârâului Peşteana, ocazie cu care doamna ministru s-a declarat mulţumitã de modul de executare a lor, amintind de faptul cã anul viitor fondurile alocate pentru astfel de lucrãri vor fi mult mai mari, în condiţiile în care aceste lucrãri sunt absolut necesare pentru comunitãţile respective: „Vreau sã vãd nu numai ce a venit de la Guvern pentru situaţii de urgenţã, ci absolut toate lucrãrile. În ţarã se face o prioritizare astfel încât bugetul pe anul viitor sã reflecte exact situaţia din teren şi mã bucur foarte mult când constat care este situaţia punctualã de aici, cã banii nu au venit degeaba şi realmente se lucreazã. Ceea ce s-a întâmplat aici în Mehedinţi, îţi dai seama cã nu te poţi pune cu Dumnezeu”.
„În casele tuturor locuitorilor comunei Broşteni, apa nu intra pe uşã, intra pe fereastrã. Dacã nu erau într-un an inundaţii, în al doilea an erau cu siguranţã. A fost an când pur şi simpiu nu se putea circula nici cu utilajele prin Broşteni din cauza faptului cã se revãrsa acest pârâu Peşteana. Aceastã lucrare este un lucru foarte bun pentru toţi locuitorii comunei Broşteni”, declara şi Alexandru Borugã, primarul comunei Broşteni.
Dupã vizita de la Broşteni a urmat o întâlnire cu reprezentanţii Apelor Române şi ai Direcţiei Silvice, la sala de şedinţe a Prefecturii Mehedinţi, iar apoi o conferinţã de presã, de la care am reţinut cã, la ora actualã, „în acest moment, în Mehedinţi se efectueazã lucrãri de regularizare în trei puncte critice, valoarea acestora ridicându-se la suma de 15 milioane de lei. Este vorba despre lucrarea de la Peşteana – Broşteni, cu o valoare de 3,5 milioane lei; lucrarea de pe Coşuştea, de la Corcova – 4 milioane lei şi o lucrare foarte, foarte importantã, la Bãlãciţa, o lucrare de 6,5 milioane, o lucrare destul de amplã cu multe lucrãri hidrotehnice”, preciza Marin Tãlãu, directorul Administraţiei Bazinale Jiu.
La Broşteni, valoarea lucrãrii este de 3,5 milioane de lei, capacitãţile lucrãrii sunt de 2300 de metri recalibrare albie, 1000 de metri protecţie de mal, 1000 de metri refacere şi supraînãlţare dig , 240 metri dig nou, 140 metri sistematizare pentru protecţia caselor locuitorilor.
La Bãlãciţa, lucrãrile care se efectueazã sunt deosebit de complexe întrucât presupun şi amenajare de poduri şi podeţe, însã se estimeazã cã undeva la sfârşitul lunii noiembrie – începutul lunii decembrie se vor finaliza. Pe Coşuştea, în aval de lucrarea promovatã anul acesta, anul viitor se va realiza o decolmatare pânã la confluenţa cu Motru.
„Vizita administrativã a început de mult, o sã continue, pentru cã toatã ţara e un şantier, pentru cã s-au pornit foarte multe lucrãri şi s-au fãcut foarte multe studii de fezabilitate şi proiecte, pentru cã bugetul este aşa cum este şi eu zic cã bugetul de anul viitor o sã fie foarte riguros stabilit împreunã cu cei din teritoriu. Aşa cã i-am rugat pe cei din teritoriu sã facã o prioritizare, o clasificare a lucrãrilor, pentru cã eu consider cã e foarte benefic sã faci ceva concret, şi nu sã risipeşti firimituri peste tot şi sã nu se cunoascã nimic”, declara, la conferinţa de presã, doamna Doina Panã.
În aceeaşi conferinţã de presã, ministrul Doina Panã a detaliat noutãţile Codul Silvic şi al Radarului Pãdurilor care „deranjeazã, în sensul cã se pierde foarte mult financiar, din punct de vedere financiar pentru unii. Radarul pãdurilor este un program informatic care ne spune ce se taie din pãdure, în timp real. A plecat de la un program care exista în 2008, dar nu în timp real. Aici intra numai lemnul care circula legal. Am discutat cu firma de soft, a costat 15000 euro extinderea şi ea presupune ca acest program sã poatã fi folosit de toţi cei implicaţi. Toţi cei care beneficiazã de acest program trebuie sã achiziţioneze telefoane inteligente. Sistemul creazã o bazã de date uriaşã, ce se taie, ce volum, ce specie şi din datele care se introduc se recunoaşte dacã este legal sau nu. Dacã transportul este legal se genereazã un cod. Cheia de control este sã nu poatã intra transportul în depozit pânã când cei din depozit nu vãd dacã este corect. Deocamdatã, radarul pãdurilor funcţioneazã foarte bine, spre disperarea unora, disperarea e uriaşã, la cât lemn ilegal e tãiat, iar acum este o concurenţã corectã şi legalã pe piaţã, este şi un scut silvic. Oamenii ne-au sesizat şi chiar ne-au spus: faceţi ceva sã rãmânã pãduri şi pentru copiii noştri”, menţiona ministrul Doina Panã.