Preşedinţi slabi – premieri puternici, preşedinţi puternici – premieri slabi

Puterea unui preşedinte nu stã în atribuţiile pe care le are ci în jocurile pe care ştie sã le facã la alegerea/numirea premierului. Dacã reuşeşte sã impunã un premier slab sau controlabil aşa cum a fost cazul premierilor impuşi de Bãsescu, poate fi un preşedinte puternic. Dacã îl scapã din mânã, însã, aşa cum s-a întâmplat în vremea tandemului Tãriceanu – Bãsescu, puterea preşedintelui va rãmâne la nivelul declaraţiilor, a luãrilor de poziţie sau în cel mai rãu caz a unor şicane demne de mila şi râsul Europei (tandemul Ponta – Bãsescu).
În general, conform rolului şi atribuţiilor preşedintelui gãsite pe pagina de internet a preşedinţiei (www.presidency.ro), “Preşedintele României reprezintã statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unitãţii şi al integritãţii teritoriale a ţãrii. Preşedintele României vegheazã la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autoritãţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercitã funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”. În rest, atribuţiile sale sunt lipsite de putere efectivã. Cum spuneam, doar obedienţa premierului îl poate impune ca un preşedinte puternic.
În acest context, pentru noi, ca populaţie neimplicatã politic, ca supravieţuitori de pe o zi pe alta, mã întreb cât de importantã este miza aceasta pentru prezidenţiale. Pentru faima unui partid înţeleg nevoia de a controla şi guvernul şi preşedinţia, dar pentru noi? Personal, mã intereseazã în primul rând cine mã va guverna, nu cine mã va reprezenta. Vreau sã ştiu în primul rând cine va lua hotãrârile care mã vor afecta direct, nu cine va avea dreptul sã facã declaraţii politice sau sã amâne din când în când promulgarea câte unei legi.
Cred cã în contextul de faţã, când toţi principalii candidaţi par mai degrabã nişte marionete, tandemul preşedinte premier ar fi fost cel mai indicat. Preşedintele poate spune doar ”voi susţine”, premierul ştim cã ”va face”. Din punctul meu de vedere, aceastã campanie pentru prezidenţiale prezintã cea mai proastã ofertã electoralã din ultimii 25 de ani.