Mai uşor cu Robi pe scãri, domnule Ştefãnescu! Dacã tot aţi trecut de la critica literarã la elogii jurnaliere, scrieţi, vã rog, despre genţile Vuitton cumpãrate de Cosînzeana din mita de milioane de euro ciupitã de cocoş în mega-dosarul Microsoft. Purecaţi aripile afacerii Microsoft, întinsã pe atîtea guvernãri, fãrã ca instituţiile abilitate, prinse în mreje, probabil, sã reacţioneze! Aşa ar trebui sã procedeze un intelectual de rasã! Oare cum s-a întîmplat ca intelectualul român sã-şi abandoneze misiunea istoricã? De ce nu scrieţi despre ingineriile mafiote în fraudarea banului public, practicate de politicieni, guvernanţi şi clientela aferentã? Aceste probleme acute de corupţie, domnule critic, au tras România cu 50 de ani înapoi! Robi, sãrmanul, cãruia îi dedicaţi ode jenante, e o unealtã protejatã de una din umbrelele puterii şi (rãs)plãtitã ca sã (re)dirijeze circulaţia (ştirilor) în marile potlogãrii.
F.B.I.-ul nu s-ar fi deranjat pentru interesele autohtone
Afacerea Microsoft – un cutremur de 9 grade pe scara Richter a corupţiei – a zguduit pe neaşteptate lumea politicii româneşti şi nu se va stinge repede. Fostul şef al S.I.E., Teodor Meleşcanu a declarat, în cazul mitei uriaşe de 60 de milioane de euro din dosarul de corupţie Microsoft, cã cercetãrile au pornit din S.U.A. şi nu se desfãşoarã doar la nivelul României. Se pare cã au fost afectate serios interesele şi imaginea americanilor, altfel, de cele autohtone nu s-ar fi deranjat F.B.I.-ul, de la care a pornit „descoperirea”.
Megadosarul de corupţie legat de licenţele Microsoft pentru şcoli a cutremurat scena politicã româneascã, dupã ce D.N.A. a cerut ridicarea imunitãţii în cazul a nouã foşti miniştri, acuzaţi cã ar fi luat mitã sume fabuloase, pentru a favoriza firme importante sã obţinã contracte cu statul. Preşedintele a dat undã verde D.N.A.-ului numai pentru cinci dintre ei, chipurile ceilalţi patru n-ar fi bãgat mîna prea adînc în buzunarul statului român. Chiar dacã furi un ou sau un bou, tot furt se cheamã… dar, la noi, ca la nimeni!
Afaceri dãunãtoare statului
Escrocheria Microsoft nu diferã prea mult de privatizarea ALRO sau a Combinatului Siderurgic din Galaţi, de combinatele vîndute ruşilor, de vînzarea Petrom, de achiziţionarea de gaz metan de la Gazprom prin Wintershall, de vînzarea de energie electricã, dirijatã prin Cotroceni, prin Ministerul Economiei şi prin Hidroelectrica; de restituirea imobilelor şi terenurilor, cu precãdere în Bucureşti, unde zeci şi sute de dosare similare reţelei Microsoft zac în sertarele justiţiei; de vînzãrile sau achiziţiile de echipamente militare; de Sebastian Ghiţã, intermediarul cu I.B.M. în achiziţionarea de hard şi soft pentru S.R.I. et caetera. Ce-au fãcut Parchetul General, D.N.A.- ul, DIICOT-ul sau serviciile secrete în toţi aceşti ani în care plasa Microsoft se urzea pe bãtãturã?
Au dormit în papucii instituţiilor, au mers pe coate sau au tremurat ca varga în salopetele lor. În spatele unor presiuni permanente din partea Puterii s-au derulat fraude de mari proporţii, vînzãrile de soft şi echipamente de la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii fiind semnate de nişte miniştri catastrofali, plasaţi în mod special în funcţii de decizie, pentru a sta în poziţie de drepţi în faţa stãpînului şi a executa orice dispoziţie, pentru a fi nişte instrumente purtãtoare de ştampilã, bune de dirijat afaceri dãunãtoare statului. Şerpãria din sînul Puterii din România este mai mare decît Casa poporului şi nu s-a nãscut încã patriotul în sînul justiţiei care sã descîlceascã în mod eroic iţele acestor mega-corupţii transpartinice. Sau, dacã existã, nu poate mişca în front, nu i se permite.
Mult aşteptata lege,
o apã de ploaie acidã
De la 1 octombrie a intrat în vigoare legea care îţi poate majora salariul net. C.A.S.- ul va fi diminuat la angajatori de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului. Salariul va creşte în cazul în care şefii decid sã dea aceşti bani angajaţilor. În caz contrar, firmele pot redirecţiona banii cãtre investiţii, adicã tot unde vor muşchii lor. O altã lege, cea mai aşteptatã din România, de fapt o ţeapã cu enunţuri stufoase şi relative, a primit aviz favorabil din partea Guvernului Ponta, în ciuda opoziţiei repetate a F.M.I., şi îşi va continua drumul spre legiferare în Parlamentul României. Legea privind insolvenţa persoanelor fizice ar urma sã protejeze cetãţenii – debitori de bunã credinţã, ajunşi în imposibilitate de platã. Legea spune cã, cetãţeanul debitor va putea beneficia de insolvenţã dacã este incapabil sã îşi achite douã sau mai multe rate lunare, faţã de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentã a acestora. Caz în care va avea dreptul sã depunã o cerere de „insolvenţã”, însoţitã de situaţia datoriilor, de o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor, de un raport al bunurilor şi veniturilor pe care le deţine în proprietate, inclusiv date referitoare la veniturile preconizate a fi obţinute în urmãtorii 5 ani, precum şi informaţii cu privire la veniturile sale din ultimii 3 ani. Dacã debitorul nu are destule bunuri sã acopere costurile în instanţã, Instanţa nu poate refuza deschiderea procedurii, costurile urmînd sã fie suportate de cãtre stat. Aceasta fiind singura gratuitate din actul normativ. Restul, apã de ploaie .. acidã! Actul normativ stipuleazã cã acel grafic de rambursare nu se poate întinde pe o perioadã mai mare de 5 ani, iar executarea silitã se va aplica în ultimã instanţã, atunci cînd debitorul persoanã fizicã nu mai poate, din diferite motive aşa-zis imputabile acestuia, sã-şi respecte angajamentele de la momentul contractãrii creditului. În concluzie, mult aşteptata Lege a insolvenţei persoanelor fizice nu va scãpa pe nimeni de împrumuturile care au fost triplate de bãnci.
„Epurarea” şi reorganizarea sistemului financiar românesc
Potrivit raportului London Economics, România nu oferã debitorilor persoane fizice opţiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedurã de faliment supravegheatã judiciar, cu protecţie faţã de bancheri. Legea nu aduce absolut nicio formã de protecţie a cetãţenilor în faţa bancherilor care au abuzat milioane de români. Nu mai treceţi pe la bãnci pentru împrumuturi chiar de aţi mînca pitã cu ceapã! Lãsaţi bãncile sã suporte efectul fraudelor sãvîrşite, efectul înşelãrii cetãţenilor prin comisioane uriaşe şi clauze abuzive! Bãncile ar trebui sã-şi recupereze banii virtuali, creditele „neperformante”, cum le numesc, de la angajaţii lor, începînd cu directorii, ofiţerii de credit, pînã la ultimul funcţionar. Aceştia le-au bãgat pe gît clienţilor comisioane şi dobînzi uriaşe pentru suma împrumutatã, care de la lunã la lunã s-au dublat, triplat, au crescut de patru, de cinci, de şase ori, de zece ori. Dobînzi înrobitoare, dobînzi frauduloase la dobînzi, comisioane de întîrziere, comisioane la comisioanele de întîrziere! O datorie de 500 de euro a devenit una de 5.000 de euro. Doar 10% din datoria umflatã artificial de cãtre bancheri reprezintã împrumutul.
Restul, hoţie instituţionalizatã. Potrivit „Le Monde”, bancherii supuşi lui Rothschild şi Rockefeller, implicaţi în prãbuşirea economicã a Islandei au fost arestaţi şi ard de nerãbdare sã-i vãd în costume dungate pe bancherii şi recuperatorii din Ţarã, care au abuzat milioane de români şi au fãcut, prin manevrele lor financiare, zeci de oameni sã se sinucidã. Sperãm sã-i vedem în curînd pe bancheri şi pe directorii de bãnci (desigur, şi „guvernatorul Trilateral”), pãrãsind bãncile, în masã, ca şobolanii. Milioane de români au fost şi sînt fraudaţi de bãnci. Bancherii au transformat Leul românesc într-o pisicã de maidan, cãreia be-ne-re îi azvîrle din cînd în cînd cîte un bãnuţ, cicã pentru a rezista atacurilor valutelor. Ar fi timpul ca poporul sã treacã la „epurarea” şi reorganizarea sistemului financiar românesc.
O colonie de reţele mafiote, bãnci, moll-uri, marchet-uri şi farmacii
Instituţionalizarea cãmãtãriei şi corupţiei în sistemul financiar-bancar a fãcut sã avem o economie imaginarã, datorii uriaşe, viitorul amanetat şi cele mai mici retribuţii din U.E.: între 200 – 300 euro pe lunã, comparativ cu europenii care primesc lunar între 1500 şi 3000 euro. Sãrãcia erodeazã continuu societatea româneascã, iar corupţia, şantajul şi gunoaiele de prestigiu care cãpuşeazã structurile Puterii de Stat şi politice au ajuns endemice. Sistemul sanitar şi învãţãmîntul sînt la pãmînt, în timp ce aparatele Puterii, finanţelor, bãncilor, ministerelor şi companiilor sunt înţesate de trîntori, hoţi şi reţele de tipul Microsoft. Marea problemã e cã rasa degeneratã a Puterii de dupã 1989 a distrus absolut orice activitate economicã productivã şi, odatã cu acestea, nucleele sindicatelor, de care tare se mai temeau, transformînd România într-o colonie de reţele mafiote, bãnci, moll-uri, marchet-uri, farmacii, case de amanet, case de pariuri, bordeluri, clanuri de bogãtaşi corupţi, dincolo de care supravieţuieşte miraculos o populaţie sãracã, îngropatã în datorii. Ce se va întîmpla cînd nu va mai fi nici un obiectiv economic de furat, pardon, de privatizat? Probabil se va trece la privatizarea organele interne ale românilor. Preambulul acestei operaţii se numeşte „card de sãnãtate”.
Maria Diana Popescu, Agero www.agero-stuttgart.de
