INTERVIU cu Victor Ponta

Domnule Victor Ponta, vorbiţi constant despre o „Mare Unire a românilor”. Ce înseamnã aceasta mai exact?
Marea Unirea înseamnã sã dãrâmãm zidurile care au fost construite între noi, zidurile între cei din Ardeal şi cei din Moldova, între cei din Muntenia şi cei din Banat, între cei de dreapta şi cei de stânga, între cei bogaţi şi cei sãraci, între cei care lucreazã la stat şi cei care lucreazã în privat, între bãtrâni şi tineri, pacienţi şi medici, profesori şi pãriniţi. S-au construit zece ani numai ziduri. Rolul Preşedintelui este acela de a-i trata pe toţi în mod egal, sã le garanteze tuturor românilor accesul egal la drepturi, respect, siguranţã şi stabilitate. De aceea, îi chem pe oameni alãturi de mine, sã dãrâmãm toate aceste ziduri, sã fim mândri cã suntem români şi sã facem din nou acea unire de care România are nevoie!

Credeţi cã România de astãzi are nevoie de un astfel de proiect?
Cu siguranţã! România are nevoie de un stat modern, implicat activ în viaţa celor care au nevoie de sprijin, dar discret şi corect cu cei care au nevoie doar de reguli clare şi durabile, o Românie solidarã în care avuţia este distribuitã corect şi în care cetãţenii se ajutã între ei, acesta este sensul Marii Uniri pe care o propun la 100 de ani de la momentul sublim din 1918.

Cum consideraţi cã se poate realiza aceastã „Mare Unire”?
Marea Unire a românilor poate începe odatã cu alegerile prezidenţiale. Primul pas dupã 16 noiembrie este sã oprim scandalul, sã punem capãt stãrii de conflict din societatea noastrã, sã pacificãm România şi sã orientãm toate resursele pe care le avem spre construcţie, spre dezvoltare, spre bunãstare, spre unitate. Este esenţial ca Preşedintele României sã îşi asume rolul dat de Constituţie, transformarea sa într-un actor politic util societãţii şi instituţiilor publice şi transmiterea unei noi atitudini, bazate pe dialog, mândrie şi ambiţie pentru România.

Ce veţi face în acest sens din postura de Preşedinte?
În aceşti ani, ca prim-ministru, am demonstrat cã pot uni românii, cã pot promova politici care sã îi ajute atât pe cei mai defavorizaţi (pensionarii, tinerii absolvenţii, locuitorii satelor, cei în vârstã, cei bolnavi), cât şi pe cei mai competitivi şi performanţi români din cele mai dinamice componente ale economiei.
Ca preşedinte, obiectivul şi angajamentul meu central este ca fiecare român sã se bucure, treptat, de efectele pozitive ale rezultatelor guvernãrii în propriul nivel de trai – fiecare sã se bucure cu adevãrat de viaţã acasã, în România. Certitudinea pe care o ofer eu românilor este stabilitatea, reclãdirea ţãrii, munca asiduã şi siguranţa, dupã un deceniu de ceartã şi scandal. Adicã exact acele condiţii necesare pentru a realiza, dupã 100 de ani, Marea Unire a românilor într-o ţarã puternicã în care se poate trãi în sfârşit mai bine.

Vorbiţi adesea despre o „schimbarea pânã la capãt”. Ce înseamnã aceastã schimbare?
România are o şansã extraordinarã de schimbare adevãratã, profundã şi completã a tot ceea ce a fost rãu şi ne-a despãrţit în aceşti zece ani. Schimbarea înseamnã un alt mod de a face politicã, de la nivelul primarului de comunã pânã la cel de oraş, la consilierul judeţean, la parlamentari şi miniştri. Aceastã schimbare se poate face de la cel mai mic nivel pânã la vârf.
Schimbarea o facem pentru cã avem nevoie de ea, nu pentru cã aşa vor unii sau alţii, care nu au legãturã cu realitãţile de zi cu zi. Schimbarea nu este un scop în sine. Ea trebuie sã aducã bunã guvernare, eficienţã economicã, echitate socialã, prosperitate pentru cât mai mulţi şi protecţie celor care au nevoie de sprijinul celorlalţi.

Şi credeţi cã aţi putea aduce aceastã schimbare din postura de preşedinte?
Nu doar cã pot, ci este datoria mea. Avem datoria faţã de ţarã ca urmãtorul preşedinte sã nu reprezinte, de fapt, o continuare a modului în care s-au fãcut lucrurile pânã acum, practic un al treilea mandat al lui Traian Bãsescu. La doi ani dupã ce 7,4 milioane de români au mers la vot şi au spus cã dorinţa lor este de a opri un regim Bãsescu, putem în sfârşit sã facem aceastã schimbare pânã la capãt şi putem sã facem dreptate pentru cei care au fost nedreptãţiţi. Putem pune astfel capãt unei perioade de 25 de ani de tranziţie şi ne putem asigura cã despre nicio generaţie viitoare nu se va mai spune cã a fost una „de sacrificiu”.

De ce duceţi o luptã împotriva politicienilor apropiaţi de preşedintele Traian Bãsescu?
Existã candidaţi la alegerile prezidenţiale care spun cã nu trebuie schimbat nimic din ce s-a fãcut în ultimii zece ani, cã trebuie sã continue ceea ce a fãcut Traian Bãsescu, cã nu trebuie sã fim uniţi, ci sã luptãm în continuare, români împotriva românilor.
Eu, dimpotrivã, cred cã rolul preşedintelui nu este de a lupta cu Guvernul, cu Parlamentul, cu Justiţia sau cu românii, ci rolul sãu este acela de a-i uni pe aceştia, de a-i pune împreunã sã lucreze pentru ţarã.

Şi care este diferenţa dintre oamenii „regimului Bãsescu” şi dumneavoastrã?
Existã o diferenţã esenialã: ei dezbinã, eu vreau sã unesc! Noi ne-am ţinut de cuvânt şi am reparat nedreptãţile din trecut, am dat înapoi pensiile şi salariile pe care Traian Bãsescu le-a tãiat împreunã cu oamenii sãi din PDL, am redeschis spitalele închise de ei, am reuşit sã repornim lucrãrile de finalizare a sute de şcoli, am investit în sãnãtate şi în educaţie.
Regimul Bãsescu a crescut TVA-ul şi taxele, noi le-am scãzut şi am dovedit cã putem sã guvernãm pentru o economie competitivã şi performantã. În 2013 a avut una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa, iar mari companii internaţionale cred cã România este ţara de viitor a regiunii, investesc mai mult şi creeazã locuri de muncã. Mai mult, în agriculturã, ţara noastrã a reuşit pentru prima datã sã producã mai mult decât are nevoie, a exportat mai multe alimente decât a importat, iar în domeniul energetic de doi ani şi jumãtate facem paşi importanţi cãtre obţinerea independenţei pentru România şi Republica Moldova.

Existã puncte în care poate exista colaborare cu celelalte forţe politice sau candidaţi la prezidenţiale?
Cu siguranţã existã multe puncte în care poate exista colaborare instituţionalã. Sunt multe proiecte bune pentru ţarã care trebuie susţinute pentru binele românilor, dincolo de partizanatul politic. Reducerea cotei CAS este un astfel de proiect, care a fost un proiect al dreptei pe care l-am realizat noi, cei din actualul Guvern. Dar, totodatã, cred cã România nu poate sã continue acest ciclu în care noi facem lucruri bune, vin ei şi le opresc sau le taie.

Ce vã diferenţiazã pe dumneavoastrã faţã de ceilalţi candidaţi la prezidenţiale?
Eu, spre deosebire de ei, sunt mândru cã sunt român şi vreau sã fac tot ce-mi stã în putere pentru ca România sã fie un stat puternic, cu o economie care creşte, cu o industrie dezvoltatã, un sistem de sãnãtate modern şi o educaţie europeanã pentru copiii noştri. Chiar cred în viitorul acestei ţãri!

Domnule Ponta, care este relaţia dumneavoastrã cu România?
Iubesc România! M-am nãscut în aceastã ţarã, aici am crescut, aici este familia mea, aici sunt prietenii mei şi toţi cei pe care îi cunosc. În România m-au educat profesori cãrora o sã le fiu recunoscãtor toatã viaţa şi nu-mi imaginez o viaţã în altã parte decât în aceastã ţarã.

Aţi afirmat de-a lungul timpului cã politica externã a României este foarte importantã. Ce rol aţi avut în ultimii ani pentru imaginea externã a României?
Cred cã a fost un rol pozitiv, iar faptul cã România a primit unul dintre cele mai importante portofolii în Comisia Europeanã, cel de Politicã Regionalã, cred cã susţine aceastã afirmaţie. Pe parcursul mandatului de premier am întreprins vizite oficiale în zeci de ţãri – în statele noastre vecine, în cele din vestul Europei, în SUA, în Turcia, în Israel, în statele asiatice, în China. Am reprezentat România în faţa unora dintre cei mai importanţi lideri politici ai lumii şi am încercat tot timpul sã arãt cã România este o ţarã demnã şi o ţarã care meritã sã fie respectatã. Ţara noastrã are nevoie de lideri care sã o reprezinte cu mândrie, care sã punã pe primul loc interesul naţional, nu pe cel personal.
În ultimii doi ani şi jumãtate, m-am dedicat activitãţii guvernamentale şi am încercat, alãturi de o echipã tânãrã, compusã din oameni competenţi, sã facem lucruri bune pentru imaginea ţãrii pe plan extern. În cadrul vizitelor în strãinãtate am vorbit despre rolul României ca un aliat puternic şi serios pentru NATO, pentru SUA, pentru Uniunea Europeanã. Şi mã bucur cã în toate ţãrile în care am fost suntem respectaţi şi admiraţi. Atunci când strãinii ne privesc cu ochi buni, cel mai tare mã supãr pe acei români care ne vorbesc de rãu şi care se plâng de ţara lor. Pentru cã eu cred cu tãrie cã, în urmãtorii 10 ani, putem ajunge în Top 15 ţãri europene cele mai competitive economic şi în Top 40 ţãri din lume. Putem deveni „economia de top a Europei de Est” dacã vom continua creşterea economicã cu o strategie care exclude austeritatea.

Republica Moldova ce loc ocupã pe aceastã listã?
Un obiectiv fundamental al mandatului meu de preşedinte va fi cel de a face posibilã o cât mai rapidã integrare a Moldovei în Uniunea Europeanã, pentru cã toţi românii meritã sã trãiascã împreunã în Europa într-un climat de înţelegere, solidaritate şi unitate.
Am realizat, alãturi de premierul moldovean Iurie leancã, un pro european convins, proiecte concrete: gazoductul Iaşi-Ungheni, grãdiniţele, teatrul din Chişinãu, sprijinul pentru instituţii, pentru culturã, pentru tot ce înseamnã identitate naţionalã a României şi Moldovei. Aşadar, Republica Moldova este o prioritate pentru mine, pentru cã este vorba despre fraţii noştri de peste Prut.