În timp ce unele partide neparlamentare mehedinţene fac eforturi, în limita posibilitãţilor de care dispun, pentru a se face vizibile, altele dau impresia cã nu au forţa necesarã pentru a reveni. O radiografie a scenei politice mehedinţene aratã cã potenţialul politic, dar şi electoral al acestora este insuficient pentru a emite pretenţii. Existã, evident, douã categorii de partide aflate în aceastã situaţie: unele care de ani buni nu au mai avut reprezentare în administraţia publicã judeţeanã şi municipalã severineanã, iar altele care, deşi au avut, par sã-şi fi pierdut suportul electoral pentru a reveni.
PP-DD Mehedinţi, un partid inert
În perioadã de când funcţioneazã pe scena politicã localã, PP-DD Mehedinţi nu s-a remarcat printr-o activitate politicã intensã. Partidul a dat dovadã de o instabilitate evidentã la nivelul conducerii, fiind caracterizat de o serie de tensiuni interne. Aşa se explicã şi faptul cã formaţiunea politicã a schimbat mai mulţi preşedinţi în decursul unei perioade relativ scurte de timp. Ovidiu Gheroghe, Ion Mihart şi Gheorghiţa Floari sunt cei trei preşedinţi care s-au succedat în mai puţin de un an de zile la conducerea PP-DD Mehedinţi. Înlocuit din funcţie cu ceva scandal, Ion Mihart a revenit în fruntea PP-DD Mehedinţi vara anului trecut. Evenimentul politic nu a fost considerat unul deosebit, întrucât Ion Mihart a redevenit şef al PP-DD Mehedinţi într-un moment extrem de dificil pentru aceastã formaţiune politicã. Insuccesul oarecum surprinzãtor de la ultimele alegeri parlamentare a slãbit şi mai mult forţa PP-DD Mehedinţi, punând partidul în imposibilitatea de a mai desfãşura o activitate politicã la fel de susţinutã. Nici pânã atunci partidul nu era perceput drept unul de temut, însã faptul cã n-a reuşit sã obţinã nici mãcar un singur parlamentar şi-a pus amprenta asupra evoluţiei şi unitãţii sale. Mai mult, lipsa unei activitãţi politice ferme, determinante, a fãcut din PP-DD Mehedinţi un partid slab, care nu mai conta aproape deloc pe scena politica localã. Evoluţia sa a fost una paradoxalã, deoarece dupã alegerile locale din anul 2012, scrutin la care a obţinut doi consilieri judeţeni (e-adevãrat o performanţã electoralã slabã raportat la estimãrile conducerii de la acea datã), PP-DD Mehedinţi lãsa senzaţia unei formaţiuni politice promiţãtoare. Starea de instabilitate, lipsa unei acţiuni politice convingãtoare şi atitudinea duplicitarã a unor aleşi locali a fãcut din PP-DD Mehedinţi un partid total nesemnificativ pe scena politicã localã. Şansele ca acest partid sã revinã, cel puţin în perioada urmãtoare, sunt minime, situaţie generatã în primul rând de lipsa unor lideri de forţã, capabili sã contribuie la întãrirea sa. Ion Mihart a preluat, aşadar, şefia PP-DD Mehedinţi într-un moment politic mai mult decât nefavorabil. Din aceastã perspectivã, procesul reconstrucţiei PP-DD Mehedinţi este un demers politic pe cât de dificil, pe atât de puţin probabil de înfãptuit. Partidul a suferit foarte mult la nivelul structurilor teritoriale, diminuându-şi constant potenţialul politic în judeţ. Din acest punct de vedere misiunea politicã a preşedintelui Ion Mihart este una extrem de dificilã. Totodatã, conjunctura politicã la nivelul judeţului nu este una tocmai favorabilã. Partidele parlamentare dominã din punct de vedere politic judeţul. În acest context, PP-DD Mehedinţi, un partid neparlamentar şi fãrã un numãr important de aleşi locali, are posibilitãţi minime nu doar de afirmare politicã, dar şi de reconstrucţie pe baze solide. Pentru Ion Mihart, preşedintele PP-DD Mehedinţi, noul statut de lider de partid reprezintã, fãrã îndoialã, o provocare, dar, în acelaşi timp, şi un mare angajament politic, dificil de pus în practicã cu rezultate politice notabile. În acest moment partidul pare lipsit de orice fel de strategie politicã şi fãrã o perspectivã sigurã. Posibilitãţile de afirmare sunt cât se poate de limitate, PP-DD Mehedinţi neavând, la începutul acestui an, un lider politic de forţã, capabil sã tragã partidul dupã sine şi sã impunã o direcţie politicã clarã şi coerentã. De aceea, va fi foarte greu pentru filiala mehedinţeanã a acestui partid sã spere la o relansare. Mai ales cã acum nici nu mai existã un interes şi o mizã politicã specialã. O astfel de situaţie a fãcut practic din acest partid unul neimportant pe scena politicã localã, cel puţin în ultimul an de zile. Nici perspectiva nu pare a fi una favorabilã în condiţiile în care conducerea acestui partid nu dã dovadã de implicare şi hotãrâre în activitatea politicã, astfel încât sã contribuie la promovarea imaginii PP-DD Mehedinţi.
PRM Mehedinţi, o formaţiune în pragul disoluţiei politice
Dupã alegerile locale din anul 2008, PRM Mehedinţi n-a mai izbutit sã fie o prezenţã activã pe scena politicã localã. Atunci au suferit cea mai severã înfrângere din istoria lor în judeţ, eşec lamentabil care, practic, i-a scos din prim-planul politicii locale. Partidul a intrat, astfel, întru-un declin evident, cel puţin în perioada imediat urmãtoare scrutinului local. De fapt, PRM Mehedinţi a fost formaţiunea care, de-a lungul timpului, a cunoscut deopotrivã momente de mãrire, dar şi decãdere politicã. Un electorat constant i-a permis sã acceadã de fiecare datã în legislativul judeţean şi cel local, mai puţin în acest mandat. Niciodatã însã n-a avut o reprezentare consistentã, astfel încât sã se impunã. Cu toate acestea, graţie unor jocuri politice, a reuşit sã ocupe pe parcursul unei legislaturi posturi în conducerea CJ Mehedinţi şi a Primãriei municipiului Drobeta Turnu Severin. Evoluţia politicã a PRM Mehedinţi trebuie însã analizatã atât din punctul de vedere al cotei de încredere la nivel naţional, dar şi în ceea ce priveşte prestaţia politicã din judeţ. În primul caz formaţiunea politicã a scãzut vizibil în preferinţele electorale, fapt care s-a reflectat şi la nivelul judeţului. Referitor la prestaţia politicã în Mehedinţi, aceasta nu s-a manifestat suficient de mult pentru a permite partidului sã se menţinã la un nivel constant. Deşi avea reprezentanţi în conducerea administraţiei judeţene şi locale, cât şi un parlamentar, PRM Mehedinţi n-a convins electoratul din judeţ cã meritã sã-i acorde încrederea atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare din anul 2008. Odatã cu acest eşec lamentabil şi, în acelaşi timp, surprinzãtor pentru PRM Mehedinţi a urmat o perioadã de instabilitate politicã la nivelul conducerii partidului, cu consecinţe nedorite asupra propriului electorat. În partid au avut loc transformãri radicale atât la organizaţia judeţeanã, cât şi la cea municipalã severineanã. Chiar dacã s-au fãcut eforturi pentru revigorarea filialei, acţiunile şi mesajul politic transmis au fost insuficiente pentru a impune formaţiunea ca forţã politicã a judeţului.
La aceasta s-ar mai adãuga şi logistica, umanã, dar şi financiarã a partidului, infinit mai micã decât atunci când partidul avea reprezentare atât în conducerea forului legislativ judeţean, cât şi a municipiului. Din acest punct de vedere, este cât se poate de limpede cã PRM Mehedinţi a slãbit vizibil ca potenţial politic, aproape pânã la dispariţie. Acest partid nu mai conteazã deloc în judeţ, în momentul actual. Este însã greu de crezut, în acest condiţii, cã PRM Mehedinţi va mai repeta la alegerile care urmeazã performanţele electorale din perioada în care era într-adevãr o forţã politicã. încât sã poatã reveni în prim-planul vieţii politice locale. O explicaţie cât se poate de plauzibilã existã: anume aceea cã partidul a fost pãrãsit de unii membri importanţi atunci când acesta nu a avut ce sã le mai ofere. Tot la fel de adevãrat este şi faptul cã, cel puţin la ultimele douã alegeri parlamentare, PRM Mehedinţi nu a reuşit sa obţinã parlamentari, datoritã faptului cã la nivel naţional formaţiunea nu a mai intrat în legislativul ţãrii, situaţie care a contat în procesul de relansare politicã. Dincolo însã de toate aceste nereuşite politice şi electorale interne, este limpede cã PRM Mehedinţi nu mai are aceeaşi imagine la nivelul judeţului, cã mesajul sãu justiţiar nu mai este perceput acum aşa cum era în urmã cu mulţi ani. Însã, cu toate acestea, nici organizaţia judeţeanã nu a fãcut eforturi pentru a încerca sã vinã cu altul, mult mai pliabil pe realitatea actualã, conformã cu nevoile şi aspiraţiile cetãţenilor. PRM Mehedinţi plãteşte astfel tribut nu atât unui tip de mesaj politic retragrad, ci mai degrabã incapacitãţii sale de a se reorganiza eficient ca filialã politicã.
