Imediat dupã anunţarea de cãtre coaliţia la guvernare, prin vocea premierului Ungureanu, a readucerii salariilor bugetarilor la nivelul din vara lui 2010, piaţa valutarã a rãspuns instantaneu, fiind forţat cursul de 4,38 lei, iar cotaţiile urcând pe pieţele din afarã la 4,39.
În aceste condiţii, euro a atins în 19 martie maximul istoric de 4,3794 lei. Au urmat şase şedinţe consecutive de apreciere uşoarã pentru leu, pânã la un nivel al cursului de 4,3688 lei, chiar la începutul perioadei analizate. Dupã atingerea acestui minim euro a recuperat tot terenul pierdut, BNR anunţând în 30 martie un curs de 4,3791 lei în timp ce media stabilitã de Banca Centralã Europeanã a fost de 4,3820 lei.
La finele perioadei analizate, cursul euro a coborât uşor, la 4,3786 lei, pe o piaţã unde deschiderea s-a realizat la 4,3830 – 4,3850. Apariţia unor ordine de vânzare de valutã, pe o piaţã cu volume reduse de tranzacţionare, a coborât euro la 4,3780 – 4,38 lei, cotaţiile revenind apoi la 4,3830 lei, ca un rãspuns al pieţei la anunţul privind deblocarea fondurilor destinate primãriilor conduse de membrii ai coaliţiei aflate la putere.
În piaţa la termen de la Sibiu, euro s-a tranzacţionat pe iunie la 4,3501 – 4,3787 iar pe septembrie la 4,3678 lei.
Chiar dacã guvernatorul Mugur Isãrescu a precizat cã instituţia pe care o conduce nu aparã niciun nivel al cursului de schimb, este greu de crezut cã BNR va permite depãşirea pragului psihologic de 4,4 lei. Domnia sa a afirmat, de asemenea, cã cursul se aflã într-o zonã de echilibru, care ar putea sã se modifice dacã fundamentele se schimbã, dar aceastã mişcare nu devine evidentã imediat.
Scãderea leului poate fi provocatã, pe lângã derapajele „electorale”, de revenirea recesiunii în primul trimestru dar şi de reducerea investiţiilor strãine, care în ianuarie au fost de numai 23 milioane de euro, faţã de 376 milioane în aceeaşi lunã a anului trecut, cât şi ieşirile de capital din economia româneascã reprezintã un alt factor de presiune asupra cursului de schimb.
Nu trebuie uitatã criza datoriilor publice prin care trec mai multe state din zona euro, reprezintã un alt factor de creştere a aversiunii faţã de risc, implicit de depreciere a leului.
Sãptãmâna trecutã au apãrut declaraţii din partea unor fonduri de investiţii, care au pariat împotriva euro, în care se aratã cã Portugalia va solicita, la fel ca Grecia, un nou ajutor din partea U.E. Iar zvonurile privind cã Spania şi Italia vor cere, la rândul lor, sprijin financiar s-au înmulţit.
Cu toate acestea euro a avut o tendinţã apreciativã, datoritã deciziei statelor din zona euro de a majora la 800 de miliarde de euro „scutul” care sã apere ţãrile cu probleme în privinţa deficitelor publice. Astfel, el urca pe sibex.ro pentru iunie de la 1,32 la 1,3384 iar pentru septembrie de la 1,3211 la 1,3392 dolari. Uncia de aur a fluctuat pentru scadenţa lunarã între 1.657,9 şi 1.691,3 iar pentru iunie între 1.650 şi 1.688,6 dolari.
Analiza cuprinde peritada 27 martie – 2 aprilie
