Podul lui Dumnezeu a fost gãurit

Unicul pod natural din România, despre care legendele spun cã a fost construit pentru a-l ajuta pe Sfântul Nicodim, e pe cale de a fi distrus.
Multe legende au fost ţesute în jurul Podului Natural de la Ponoarele, aflat pe drumul principal ce leagã Târgu Jiu de Drobeta Turnu Severin, pe varianta Baia de Aramã. Se spune ca podul ar fi fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodim sã treacã spre Tismana dupã ce oamenii l-au alungat din comunã, punându-i în traistã o gãinã cu gâtul tãiat, o pâine şi un cuţit, acuzându-l de furt. Pe la anul 1.370, cãlugãrul era în cãutarea unei cascade care i s-a arãtat în vis şi deasupra cãreia trebuia sã construiascã o mãnãstire. Din Ponoarele, a plecat la Tismana, unde a ridicat mãnãstirea (Mãnãstirea Tismana). Înainte de a pleca, cãlugãrul a blestemat apa de la Ponoarele, sã fie fãrã peşti şi sã o înghitã pãmântul. Şi chiar aşa s-a întâmplat, pentru cã pe cursul ei s-au construit opt mori, iar în ea nu trãieşte nici un peşte.
Cel mai mare din ţarã
Unicul pasaj natural rutier funcţional la nivel naţional este un vestigiu al Peşterii Podului care a rezultat prin surparea tavanului acesteia. Este cel mai mare pod natural al ţãrii şi al doilea ca mãrime din Europa (30 m lungime, 13 m lãţime, 22 m înãlime şi 9 m grosime), dar singurul din lume deschis traficului rutier, inclusiv de mare tonaj. Ca alcãtuire petrograficã prezintã o structurã masivã de calcare stratificate în bancuri de 1-2 metri, arcada din aval aflându-se într-o stare de conservare mult mai bunã decât cea din amonte. Numai cã ce nu ştiu foarte mulţi, Podul lui Dumnezeu şi-a pierdut, în mare parte, denumirea, tocmai pentru cã s-au gãsit câteva „genii” care au gãsit de cuviinţã sã-i „dea o palmã lui Dumnezeu” şi sã-i gãureascã, la propriu, “lucrarea”.
Un proiect dezastruos
Totul ar fi început cu un proiect desemnat sã modernizeze şi sã consolideze un tronson de peste 35 km din drumul judeţean care asigurã legãtura inter-regionalã, prin drumul naţional DN67, la drumul european E70. Numai cã proiectul a avut urmãri şi asupra Podului lui Dumnezeu, pentru cã în urma lucrãrilor, recepţionate în anul 2011, au apãrut probleme grave: din cauza fenomenelor naturale de eroziune şi a trepidaţiilor, a avut loc prãbuşirea unor blocuri de piatrã din partea superioarã a Podului Natural Ponoarele şi alte blocuri de piatrã erau într-o stabilitate relativã. Moment de care a profitat conducerea Consiliului Judeţean şi a gãsit de cuviinţã sã gãureascã rocile Podului.
La acea vreme, conducerea Consiliului Judeţean Mehedinţi, asiguratã de Marius Bãlu (PDL), ca sã „împace şi capra şi varza”, în sensul cã Podul se afla pe acelaşi tronson de drum pe care se fãceau lucrãri de reabilitare, a restricţionat circulaţia autovehiculelor cu greutate mai mare de 3,5 tone pe Pod, fapt care a îngreunat activitatea constructorului, nimeni altul decât CONFORT S.A. şi a fost adoptatã o soluţie care viza construirea unei variante ocolitoare a Podului lui Dumnezeu. Soluţia se referea la înfiinţarea unei rute de aproximativ un kilometru care avea menirea, dupã finalizare, sã protejeze monumentul natural Podul lui Dumnezeu, accesul maşinilor de mare tonaj pe pod fiind interzis atât pe durata lucrãrilor, cât şi dupã finalizarea lor.
Construirea variantei ocolitoare s-a realizat cu o investiţie de 800.000 de lei şi 300.000 de lei pentru achiziţionarea terenului pe care a fost amenajat drumul ocolitor. Banii, cum era şi firesc, au fost alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean Mehedinţi.
În mare, ceea ce se spera, şi anume protejarea monumentului natural de Ponoare, s-a realizat. Numai cã turiştii care viziteazã, în momentul de faţã, minunea lui Dumnezeu, se întreabã de ce este gãurit, la propriu, monumentul natural, pentru cã anumite roci care alcãtuiesc Podul de la Ponoarele sunt prinse cu buloane cimentate.
Este normal sã se intervinã în asemenea mod barbar asupra unui obiectiv turistic de mare însemnãtate pentru locuitorii zonei şi nu numai? Avem pretenţia cã dezvoltãm turismul când, de fapt, ne implicãm în distrugerea obiectivelor… Şi dacã se gãsise varianta ocolitoare, de ce s-a mai recurs la distrugerea – parţialã – a Podului lui Dumnezeu?