O zi ca o datã de naştere…

Vineri, 15 august a.c., orşovenii au ţinut sã fie prezenţi la manifestãrile organizate, ca de obicei, în Insula Pescãruş, acolo unde un chioşc ruginit şi un anunţ „mobilizator” gen „proprietate privatã” spun totul despre un oraş agãţat la capãtul unui şcondru de fel şi fel de „purceluşi” din politica localã. Orşovenii nu mai achieseazã de mult la discursurile „comunistoide” ale vicelui Negulescu sau ale oricãrui amator dornic de afirmare localã. Pe alocuri s-au auzit nişte „huo”-uri care spun mai mult decât o caracterizare electoralã.
De altfel, prezenţa oficialitãţilor ar trebui sã fie cât mai discretã în astfel de evenimente, pentru cã tradiţiile nu încep şi nu se sfârşesc cu „gargara” oamenilor care se cred politicieni.
Dupã slujba de pomenire oficiatã pe un ponton şi-a fãcut apariţia zeul neptun, care a dat citire începerii jocurilor marinãreşti binecunsocute şi apreciate în Orşova: prinderea purceluşului agãţat la capãtul şcondrului, prinderea raţelor aruncate în Dunãre, dar şi nelipsita din fiecare an nuntã localã, în care piraţii atacã alaiul şi încearcã sã fugã cu mireasa. De data aceasta, mireasa a luat-o singurã la sãnãtoasa, înotând pânã la mal, piraţii apreciind, în cele din urmã, repertoriul bãnãţean.
Cele câteva sute de orşoveni au asistat, de asemenea, şi la proba de tras la parâmã, la care au participat poliţiştii de frontierã orşoveni, alãturi de care s-au prins, în cele din urmã, şi localnicii, care n-au fost mai prejos.
Una peste alta, sãrbãtorirea Zilei Marinei la Orşova chiar este o bucurie pentru oraşul care trãieşte o datã pe an, de 15 august, şi este îngropat în alte 364 de zile…