Lansare cu apã de ploaie
În plin sezon de cod roşu, o viiturã de peste trei metri l-a dus la vale pe premier şi l-a mînat prin Novaci, Bengeşti, apoi spre Polovragi, adicã taman în bazinul electoral pesedist, de unde a ieşit în mijlocul localnicilor cu pantofii de lac lustruiţi, cãmaşã albã şi pantaloni la dungã, bine costumat pentru un eveniment tragic, de parcã fugise de la vreo nuntã. Nu c-ar fi fost foarte impresionat de tragediile localnicilor, doar nu e strãin de ploile provocate, de sistemul geotectonic şi de control al vremii, dar s-a gîndit cã prilejul este bun pentru a-şi lansa candidatura la apã. „Sã le dãm nişte bani, sã repare ce s-a stricat”, a fost formula magicã a premierului, de însãilat şi cîrpit dezastrul. Apele furioase înghiţiserã gospodãrii, animale, culturi, iar premierul se visa în palatul de la Cotroceni. Inundaţiile reprezintã pentru clasa politicã ocazii de creştere a popularitãţii, iar jalea nãpãstuiţilor – o portiţã pe care intrã cu lacrimi de crocodil pentru a aduna voturi prin cîţiva lei azvîrliţi cu dedicaţie din partea partidului. În context sã ne amintim de primul brevet pentru provocarea ploii controlate cu ajutorul ionilor de argint, primit de o româncã în Franţa anului 1930. Ştiinţific vorbind, primul om care a adus ploaia a fost românca Ştefania Mãrãcineanu, fizician, absolventã la Sorbona cu teza „Radioactivitatea artificialã”. În vara anului 1934, ziarele franceze publicau articole detaliate cu privire la un experiment senzaţional realizat în Sahara şi în Bãrãgan. Tehnologia a avansat enorm şi dupã ploile torenţiale care au provocat distrugeri uriaşe, HAARP ne va face cadou în luna august, temperaturi de 40°C. Adio recoltã! Exportatorii strãini îşi freacã deja mîinile de bucurie! În curînd, marfa lor modificatã genetic şi tapetatã cu E-uri va lua drumul României.
Fiecare cetãţean va trebui sã aibã un stingãtor în casã!
Calculul din sertarele Guvernului nu se potriveşte sub niciun chip cu cel din tîrg. Iatã de ce deficitul bugetar s-a dublat, leul se depreciazã puternic, datoria publicã a crescut la 60 miliarde de euro, un nivel de 2,5 ori mai mare faţã de cel de la sfîrşitul anului 2008, cînd criza economicã mondialã se instala în România. Unde s-au dus banii împrumutaţi de la F.M.I.? Locuri de muncã, ioc, sãrãcie cît cuprinde, cele mai mici salarii şi pensii din U.E. Sistemul de pensii se aproapie de colaps, reprezentanţii Ministerului Sãnãtãţii au anunţat cã vor creşte contribuţiile de sãnãtate cu pînã la 14%, impozitul pe case va creşte şi el, iar F.M.I.-ul, care ne stã în coastã, considerã esenţiale şi justificate astfel de mãsuri pentru buzunarul sãu. Un senator, care precis are vreo firmã de stingãtoare, propune într-o iniţiativã legislativã ca fiecare cetãţean sã aibã în casã un stingãtor. Urmînd o astfel de minte îngustã, fiecare cetãţean ar cam trebui sã-şi cumpere cîte un dig şi o barcã pentru viiturile care periodic sînt programate sã distrugã România.
Zidul de la Tîrgovişte e prea scurt, iar armata nu mai are puşcaşi psihopaţi precum plutonierul Cârlan
În iarna viitoare România nu mai depinde de gazele ruseşti. Reprezentanţii A.N.R.E. spun cã s-au disponibilizat încã aproximativ 2,5 miliarde de metri cubi din producţia internã, odatã cu sistarea producţiei în fabricile de îngrãşãminte ale miliardarului Ioan Niculae. Acuzat de sãvîrşirea infracţiunilor de complot şi subminarea economiei naţionale alãturi de alte 40 de persoane, funcţionari publici cu funcţii de conducere din cadrul S.N.G.N Romgaz, Ministerul Economiei, A. N. R. în Domeniul Energiei şi reprezentanţi ai unei societãţi comerciale din Bucureşti, Ioan Niculae, un infractor celebru, s-a ales cu sechestru pe fabuloasa avere. În acelaşi dosar este acuzat şi fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, nãnaşul bordurilor. Infracţiunile lor au produs un prejudiciu de 126 milioane de dolari patrimoniului S.N.G.N. Romgaz S.A. şi bugetului statului, subminînd economia naţionalã şi punînd în pericol sistemul energetic naţional. Fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu a fost asasinat folosindu-se, în mod murdar şi neadevãrat, falsul motiv al subminãrii economiei naţionale. Adicã atunci economia duduia de sãnãtate, nu existau şomeri şi nici exploatarea românilor de cãtre stat şi de cãtre capitaliştii strãini. Trãdãtorii de astãzi, înavuţiţi peste noapte – boieri democraţi din conducerea României cu dosare penale – sînt atît de mulţi şi sînt liberi, iar zidul de la Tîrgovişte este prea scurt şi armata nu mai are puşcaşi precum plutonierul Cârlan, dispuşi sã ucidã cu sînge rece la comanda „agenturilor strãine”.
Germania, Franţa şi Marea Britanie exportã armament Rusiei
Trecînd graniţa la prietenii germani, vedem cum, în faţa situaţiei din Ucraina, Germania îşi mutã greutatea de pe un picior pe altul. Berlinul a declarat cã a suspendat toate contractele militare cu Rusia, salvînd, motiveazã aceasta, pacea şi stabilitatea în zonã. Este vorba despre exportul de armament de 5 milioane de euro cãtre Rusia şi de baza de antrenament militar construitã la Kazan. Reporterii de front spun însã cã baza este încã operaţionalã şi cã acolo s-au antrenat 50000 de militari ruşi. Istoria se repetã! Înainte de 22 iunie 1941, militarii Wehrmachtului se antrenau în U.R.S.S., iar industria sovieticã fabrica blindate pentru Germania nazistã. Conform Reuters, în zilele noastre, Germania, cea mai puternicã economie a Europei, a vîndut Rusiei în 2013 produse economice în valoare de 36 de miliarde de euro, adicã o treime din exporturile U.E., conform Reuters. Franţa şi Marea Britanie rãmîn pe poziţie şi deruleazã în continuare exporturile de armament cãtre Rusia, respectiv contractul de 1,2 miliarde de euro pentru navele franceze Mistral şi exportul de armament britanic în valoare de peste 165 milioane de euro. Anglia are 251 de licenţe de export de armament cãtre Rusia (puşti cu lunetã, armament uşor de asalt, muniţii, protecţii antiglonţ, echipament de comunicaţii militare).
Londongrad, un paradis fiscal pentru oligarhii ruşi
Londra îşi poartã cu cinste porecla de Londongrad, pentru cã în ultimii ani a devenit paradis fiscal şi investiţional pentru oligarhii Rusiei, un centru financiar european preferat de marii deţinãtori de capital din lume, datoritã reglementãrilor legale favorabile. Bunãstarea economiei britanice se sprijinã riscant de mult pe investiţiile ruseşti şi pe influxul de capital asigurat de oligarhii ruşi şi strãini. Pînã la urmã Rusia face tot ce vrea şi îşi va lua ce-i aparţine în competiţie. Bogãtaşii Rusiei, unii dintre aceştia, apropiaţi ai regimului Putin şi îmbogãţiţi de pe urma sa, au acaparat sectorul financiar şi o mare parte din fluxul de capital al Marii Britanii. Publicarea notiţelor unui consilier al premierului David Cameron, care arãtau cã Marea Britanie „nu va închide centrul financiar al Londrei pentru ruşi” a provocat un scandal diplomatic imens, iar bogãtaşii ruşi rãmîn în continuare invadatorii de lux din Londongrad, cu toate cã ziarele britanice se temeau şi scriau în mod ingrat despre o invazie a românilor. Apropo de Londra, doar investiţiile marilor deţinãtori de capital din lume au fãcut economia britanicã sã meargã mai bine. Încã de pe vremea lui Margaret Thatcher, Anglia era un model economic bazat pe consumism, alimentatã prin îndatorare, alãturi de un boom imobiliar subvenţionat de stat, iar capitalul pe care s-a bazat acest model a fost atras în Marea Britanie prin arbitraj internaţional – reglementãri laxe ale produselor financiare, scutiri de taxe pentru rezidenţii strãini bogaţi, un sistem legal atractiv pentru marii proprietari şi taxe foarte mici pentru proprietãţi, consemneazã „Foreign Affairs”.
Guvernul britanic este speriat
„Prezentând Londra ca pe un loc unde oligarhii pot investi şi cheltui banii fãrã prea multe întrebãri, guvernul britanic este acum prea speriat sã conteste aceste privilegii, de frica inversãrii fluxului de capital”. Un avantaj imens oferit de britanici investitorilor şi de care ruşii au profitat din plin sunt vizele de reşedinţã. Marea Britanie oferã vize pe trei ani, de tip „investitor”, pentru persoanele care investesc peste un milion de lire sterline în bonduri guvernamentale. Dupã doi ani, aceşti investitori pot achiziţiona proprietãţi de reşedinţã în Marea Britanie, în valoare de pînã la 10 milioane de lire sterline, dacã şi-au pãstrat bondurile guverna-mentale în portofoliu. Conform „The Economist”, oligarhii ruşi sînt cei care au profitat cel mai mult de aceste facilitãţi. În total 433 de ruşi au primit astfel de vize britanice, între 2008 şi 2013. Ruşii sînt urmaţi de chinezi, cu 419 investitori de mare calibru care au obţinut viza britanicã de investitor. Doi dintre primii cinci cei mai bogaţi oameni din Marea Britanie sînt ruşi: Alişer Usmanov şi Roman Abramovici. Prosperitatea multor oraşe din Vest este întreţinutã de banii ruşilor şi ai chinezilor. Iatã de ce în rãzboiul din Ucraina o mînã spalã pe alta, iar eu nu pot crede în manipulãrile media.
Maria Diana Popescu, Agero www.agero-stuttgart.de
