Un nou pol mondial, comerţul cu moartea şi eliminarea de pe Google

„Orice adevãr trece prin trei etape: în primul rînd este ridiculizat, în al doilea rînd este atacat cu vehemenţã şi în al treilea rînd este acceptat ca fiind de la sine înţeles” (Schopenhauer). La fel s-a întîmplat cînd în 2012 scriam în editorialele „Programul rabla pentru politicieni, bancheri şi imperii” şi „Lupul dacic, bucata de caş şi taxa pe obraz”, despre expansiunea ţãrilor BRICS, privitã cu mînie de corbii F.M.I. şi de cei ai Bãncii Mondiale. Scepticii arãtau spre mine zeflemitor cînd am consemnat cã marile economii emergente ale ţãrilor sub acronimul BRICS – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud – pun la cale înfiinţarea unor instituţii financiare internaţionale, menite sã combatã dezechilibrele economice şi volatilitatea valutarã, ameninţînd poziţia Bãncii Mondiale şi a F.M.I.
Potrivit „The Wall Street Journal”, statele BRICS, sãtule de dominaţia S.U.A. asupra sistemului financiar global, vor inaugura în 2016 propria Bancã Mondialã şi un altfel de F.M.I.
Anunţul a fost fãcut de cãtre ministrul de finanţe al Rusiei, Anton Siluanov, care a declarat cã liderii statelor BRICS vor face public la momentul oportun care dintre oraşele New Delhi, Shanghai, Moscova şi Johannesburg va gãzdui sediului central al viitoarei instituţii „New Development Bank”- proiect la care s-a lucrat timp de doi ani. A şasea reuniune la nivel înalt a BRICS a avut loc în 15-16 iulie în oraşul Fortaleza din Brazilia. Banca va avea un capital final de 100 miliarde de dolari şi va finanţa proiecte de infrastructurã. Liderii statelor BRICS au semnat în Brazilia şi un acord cadru privind constituirea unui Fond Monetar Internaţional, o replicã la actualul F.M.I., pentru a lupta împotriva crizei financiare create în laboratoarele S.U.A. şi rãspînditã metodic pe glob. Într-un timp relativ scurt BRICS a devenit un pol de putere care, pe termen lung, va da bãtãi de cap S.U.A. Ca pîrghie a Noii Ordini Mondiale şi a celebrilor bancheri aserviţi Ocultei Mondiale, F.M.I.-ul a îndatorat ţãrile sãrace, dupã ce în prealabil au fost „eliberate” de independenţã şi suveranitate cu ajutorul rachetelor şi dronelor sau prin declanşarea unor lovituri de stat, apoi, au fost obligate sã-şi vîndã resursele naturale marilor corporaţii din Oculta Mondialã, care se pare, a dat de naiba, cu un concurent format din cinci puteri ale lumii.
Comerţul cu moartea
De la reuniunea BRICS şi noua Bancã Mondialã care, sã sperãm, nu va fi aceeaşi Mãrie cu o altã pãlãrie, sã ne oprim la declaraţia patriotului român Ilie Ilaşcu: „Este tare suspectã aceastã alipire a Crimeei, mai ales cã Occidentul a tratat-o paşnic. Dupã pãrerea mea, este o înţelegere a Rusiei cu guvernele statelor din Uniunea Europeanã. Opinia mea este cã acest scenariu a fost ticluit mai de mult şi mulţi dintre demnitarii din România cunoşteau acest lucru.
Ceea ce face acum Putin este un joc, este un teatru bine pus la punct cu Occidentul. Totul este o înţelegere”. Se prea poate. Ei regizeazã rãzboaiele şi tot ei vin cu soluţia. La fel cu virusurile celebre de gripã, eliberate din laborator printre oameni, pentru care tot ei au produs vaccinurile. Companiile farmaceutice din ce ar trãi, dacã nu din comerţul cu moartea. Aşa a fost întotdeauna în istorie: douã tabere finanţate de aceiaşi putere, apoi, „Divide et impera!”.
Cele douã rãzboaie mondiale, nazismul, comunismul (create în Europa Occidentalã şi finanţate de bãncile occidentale şi americane), capitalismul,democraţia, formarea Uniunii Europene au lovit drastic în omuleţii-jucãrie ai planetei, s-au jucat cu statele şi cu libertatea lor. Sã fie U.E. ţi S.U.A. acum împotriva Rusiei pe care tot ei au tolerat-o? E o diversiune pentru a dezbina lumea prin rãzboi (aşa-zisele revoluţii de catifea şi primãveri arabe) şi a putea crea un cadru propice unei puteri unipolare, care sã înlãture total frontierele,suveranitatea, independenţa naţiunilor, sã anihileze cultura, religia, limba, familia tradiţionalã. Altfel, Germania, Franţa şi Marea Britanie ar fi stopat comerţul cu moartea, adicã ar fi întrerupt contractele de livrare a armamentului cãtre Rusia.
Google a primit milioane de cereri de eliminare a persoanelor din cãutãri
La antipod, lumea virtualã gãzduieşte altfel de rãzboaie. În virtutea „dreptului de a fi uitat”- aceasta fiind o decizie recentã a Curţii Europene de Justiţie (CEJ), milioane de oameni doresc sã fie şterşi şi sã disparã din cãutãrile Google. Şi din România Google a primit peste 500 de mii de cereri de eliminare din cãutãri şi din link-uri. Înseamnã cã talciocul virtual îşi va micşora numãrul de tarabe cu chilipiruri umane, îşi va restrînge spãlãtoriile de rufe în public. Pe Google gãseşti tot ce vrei despre cel care şi-a lãsat cu iresponsabilitate lenjeria intimã pe sîrmã. E suficient sã tastezi numele dorit şi ţi se deschide o prãvãlie ticsitã, o magazie cu lucruri pestriţe, aruncate halandala: de la data naşterii, oliţa de noapte şi prima relaţie sexualã, pînã la numãrul de la pantof.
Nevoia de mister a dispãrut în tentaţia oceanelor virtuale. Dintotdeauna misterul a dat inspiraţie minţilor cercetãtoare, determinîndu-le sã aprofundeze cãutarea şi cunoaşterea.
Deschiderea totalã şi gratuitã a persoanei nu mai dã profunzime percepţiilor noastre, în schimb poate provoca tragedii. Sîntem prea mici pentru un internet devenit junglã! Tot mai mulţi oameni petrec ore în şir pe feisbuc sau pe alte reţele de socializare, fãrã sã-şi dea seama ce pericolele îi pîndesc, afişînd informaţii cu privire la viaţa personalã, familie, domiciliu, obiceiuri, pasiuni, statut social şi material. De la hãrţuire pînã la a fi victima unei infracţiuni grave, e doar un clic distanţã. Site-urile nu oferã utilizatorului posibilitatea de a-ţi ascunde datele personale, astfel devenind vulnerabili în faţa spãrgãtorilor de locuinţe, violatorilor, atacurilor stradale, chiar pedofililor. Din aceste motive, Google a primit sute de mii de solicitãri de eliminare din cãutãri şi din link-uri, la puţin timp de la înfiinţarea unui site special şi a unei comisii de experţi, pentru a respecta decizia Curţii Europene de Justiţie, conform cãreia utilizatorii pot cere gigantului Google şi altor motoare de cãutare sã şteargã din rezultatele cãutãrilor unele link-uri cãtre biografii, date personale, decizii judecãtoreşti sau alte documente cu informaţii personale, care încalcã dreptul la viaţã privatã. Google a publicat pe internet un formular ce poate fi accesat de oricine doreşte eliminarea rezultatelor personale de pe motorul de cãutare. Ţãrile din care au venit cele mai multe astfel de cereri sînt Franţa, Germania, Spania, Italia, Marea Britanie şi România.
Maria Diana Popescu, Agero www.agero-stuttgart.de