Mãnãstirea Sfânta Ana şi-a serbat hramul

Câteva sute de credincioşi au luat parte vineri, 25 iulie, la bucuria duhovniceascã prilejuitã de hramul mãnãstirii Sf. Ana din Orşova. Slujba praznicalã a fost sãvãrşitã de 2 arhierei, membri ai Sfântului Sinod, Preasfinţitul Pãrinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, ierarhul locului, şi Preasfinţitul Pãrinte Paisie Lugojeanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei.
Împreunã cu înaltele feţe bisericeşti s-au rugat pentru pacea lumii şi bunãstarea sfintei Biserici zeci de preoţi, monahi şi monahii veniţi din tot cuprinsul Eparhiei Severinului.
La ctitoria jurnalistului interbelic Pamfil Şeicaru sãrbãtoarea a început, însã, din ajunul praznicului adormirii Sfintei Ana, mama Preasfintei Nãscãtoare de Dumnezeu. Joi seara, în biserica mãnãstirii a fost sãvârşitã slujba Privegherii în cinstea sfintei, soborul de preoţi înãlţând alãturi de credincioşi rugãciuni de cerere pentru sãnãtatea, mântuirea şi buna-sporire a poporului drept-slãvitor.
În ziua praznicului s-au sãvârşit Taina Sf. Maslu, slujba Aghiasmei Mici şi Acatistul Sfinţilor şi Drepţilor Pãrinţi Ioachim şi Ana, urmate de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.
La finalul Sfintei Liturghii, cei doi ierarhi au pus la inima credincioşilor cuvinte de învãţãturã, vorbind despre fericirea adormirii omului întru nãdejdea dobândirii Împãrãţiei lui Hristos, tâlcuind celor prezenţi semnificaţiile sãrbãtorii curente.
Dupã cuvântãrile ierarhilor, a fost sãvârşit parastasul pentru ctitorii Sfintei Mãnãstiri de pe Dealul Moşului. Dintre aceştia, se remarcã Pamfil Şeicaru, legat cu fãgãduinţã de aceste meleaguri. Dupã sãvârşirea ceremoniilor religioase, ierarhii, preoţii, credincioşii şi obştea monahalã au luat parte la tradiţionala agapã frãţeascã.
Mãnãstirea Sfânta Ana a fost ctitoritã de Pamfil Şeicaru, care a luptat, în calitate de tânãr sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie, în primul Rãzboi Mondial. Ceea ce l-a determinat sã ridice un aşezãmânt destinat vieţuirii de obşte este o întâmplare petrecutã în anii rãzboiului, care l-a marcat profund. În toamna anului 1916, chiar pe Dealul Moşului, ziaristul a fost acoperit cu pãmânt, alãturi de camaradul sãu de arme, Petre Gãvãnescu, de explozia unui obuz. Amândoi au scãpat cu viaţã, iar Şeicaru a fãgãduit sã ridice în acest loc, atunci când va avea posibilitaţi materiale, o mãnãstire, în semn de mulţumire lui Dumnezeu, dar şi „în memoria tuturor eroilor care au cãzut pentru o Românie Mare”, dupã cum nota el însuşi în actul de donaţie a mãnãstirii cãtre Mitropolia Olteniei, document notificat la München la 24 martie 1975.
Aşezãmântul monahal a fost construit între 1936 şi 1939, perioadã în care Şeicaru era director al ziarului “Curentul” şi deputat în Parlamentul României. În timpul comuniştilor, chiliile au fost transformate în locuri de cazare, funcţionând o discotecã şi un restaurant. În anul 1990, Mãnãstirea Sfânta Ana a fost preluatã de proprietarul de drept, dându-i-se şi menirea pentru care a fost fãcutã.
Astfel, abia în decembrie 1990, mãnãstirea a fost sfinţitã de episcopul Damaschin Severineanul, vicar al Mitropoliei Olteniei, ajutat de un sobor de preoţi localnici. Complexul monahal iniţial a fost alcãtuit dintr-o bisericã de lemn, cu elemente de stil tradiţional românesc şi chilii pe ambele pãrţi, ansamblul având forma literei “U”.
În ultimul deceniu, a mai fost construitã clopotniţa cu un altar de varã şi un fost bloc de alimentaţie publicã în care funcţioneazã actualmente Muzeul memorial Pamfil Şeicaru, biblioteca, trapeza şi un atelier de croitorie.