Partide mehedinţene de lideri ai propriilor interese

Pentru unele partide mehedinţene, îndeosebi cele neparlamentare, adicã acelea care nu au reprezentare parlamentarã în judeţ, perioada scursã de la ultimele alegeri nu a fost una importantã în ceea ce priveşte activitatea politicã. Dimpotrivã, se poate spune cã evoluţia lor politicã a fost una neconvingãtoare, şterasã. Existã unele formaţiuni politice, aflate atât la putere, dar şi în opoziţie, care nu au depus eforturi considerabile pentru relansare politicã în judeţ. În schimb, liderii lor sunt foarte bine poziţionaţi, aceştia reuşind sã ocupe funcţii importante de conducere la nivelul unor unitãţi economice sau servicii din judeţ.
Nicolae Tudorescu, un politician care şi-a urmãrit doar propriul interes
Dintre formaţiuni politice locale care sunt şi parlamentare la nivel naţional, PC Mehedinţi este singurul partid care ar fi avut o posibilitate realã de afirmare. Şi aceasta deoarece acest partid este la guvernare atât la nivel naţional, cât şi local. De fapt, este cam impropiu spus cã PC Mehedinţi participã la guvernarea localã, deoarece aportul sãu nu este unul consideribil în deciziile pe care le ia în alianţa politicã din care face parte. Cu toate cã are aleşi locali, PC Mehedinţi dã impresia unui partid total absent, fãrã forţã politicã şi fãrã vreo acţiune notabilã. PC Mehedinţi şi-ar fi putut consolida mult poziţia politicã în judeţ, dacã ar fi fost un partid mult mai activ, cu mai multã iniţiativã, mai ales cã se gãseşte într-un conjuncturã politicã favorabilã. Dacã reuşea sã fie mai prezent, şansele ca PC Mehedinţi sã se afirme cu mai multã convingere în politica localã ar fi crescut semnificativ.
Propulsarea lui Nicolae Tudorescu în funcţia de preşedinte al PC Mehedinţi s-a dovedit în cele din urmã a fi doar un interes politic personal, o dorinţã a acestuia de a accede la o funcţie publicã şi mai puţin o necesitate de relansare a acestui partid. Pentru cã, la scurt timp dupã ce USL a preluat puterea, Nicolae Tudorescu şi-a atins un obiectiv personal, acesta fiind numit, încã din anul 2012, în funcţia de director general al Hidroelectrica Porţile de Fier.
Pe linie de partid, implicarea preşedintelui Nicolae Tudorescu nu a fost una fermã, acesta nefiind acel vârf de lance de care aveau nevoie conservatorii mehedinţeni pentru a se reafirma la nivelul judeţului. De fapt, PC Mehedinţi a fost caracterizat de un imobilism aproape total, fãrã o viziune clarã şi fãrã o strategie coerentã. Doar includerea sa în alianţa politicã de la acea datã, respectiv USL Mehedinţi, a reuşit sã mai scoatã acest partid din amorţire. Fãrã îndoialã cã declinul PC Mehedinţi s-a produs cu mult timp în urmã, însã, în ciuda faptului cã s-a produs o schimbare radicalã, partidul nu a reuşit sã se consolideze în teritoriu. Nicolae Tudorescu nu a contribuit nici pe departe la acel reviriment politic al PC Mehedinţi, chiar dacã şi-a asumat în mod public aceastã responsabilitate politicã. PC Mehedinţi continuã sã fie un partid extrem de slab la nivelul structurilor teritoriale de partid, fãrã o perspectivã clarã în viitor.
Ion Mihart, un director pus în funcţie de partidul adversar politic
În scurta perioadã de când funcţioneazã pe scena politicã localã, PP-DD Mehedinţi nu s-a remarcat printr-o activitate politicã intensã. Partidul a dat dovadã de o instabilitate evidentã la nivelul conducerii, fiind caracterizat de o serie de tensiuni interne. Înlocuit din funcţie cu ceva scandal, Ion Mihart a revenit în fruntea PP-DD Mehedinţi la jumãtatea anului 2013. Evenimentul politic nu a fost considerat unul deosebit, întrucât Ion Mihart redevenea şef al PP-DD Mehedinţi într-un moment extrem de dificil pentru aceastã formaţiune politicã. Insuccesul oarecum surprinzãtor de la ultimele alegeri parlamentare a slãbit şi mai mult forţa PP-DD Mehedinţi, punând partidul în imposibilitatea de a mai desfãşura o activitate politicã la fel de susţinutã. Nici pânã atunci partidul nu era perceput drept unul de temut, însã faptul cã n-a reuşit sã obţinã nici mãcar un singur parlamentar şi-a pus amprenta asupra evoluţiei şi unitãţii sale. Mai mult, lipsa unei activitãţi politice ferme, determinante, a fãcut din PP-DD Mehedinţi un partid slab, care nu mai conta aproape deloc pe scena politica localã.
Evoluţia sa a fost una paradoxalã, deoarece dupã alegerile locale din anul 2012, scrutin la care a obţinut doi consilieri judeţeni (e-adevãrat o performanţã electoralã slabã raportat la estimãrile conducerii de la acea datã), PP-DD Mehedinţi lãsa senzaţia unei formaţiuni politice promiţãtoare. Aceastã situaţie s-a putut observa şi la ultimul examen electoral, alegerile europarla-mentare, unde PP-DD Mehedinţi a obţinut un scor slab. Starea de instabilitate, lipsa unei acţiuni politice convingãtoare şi atitudinea duplicitarã a unor aleşi locali a fãcut din PP-DD Mehedinţi un partid total nesemnificativ pe scena politicã localã. Şansele ca acest partid sã revinã, cel puţin în perioada urmãtoare, sunt minime, situaţie generatã în primul rând de lipsa unor lideri de forţã, capabili sã contribuie la întãrirea sa. Partidul a suferit foarte mult la nivelul structurilor teritoriale, diminuându-şi constant potenţialul politic în judeţ. Din acest punct de vedere misiunea politicã a preşedintelui Ion Mihart este una extrem de dificilã. Totodatã, conjunctura politicã la nivelul judeţului nu este una tocmai favorabilã.
Partidele parlamentare dominã din punct de vedere politic judeţului. În acest context, PP-DD Mehedinţi, un partid neparlamentar şi fãrã un numãr important de aleşi locali, are posibilitãţi minime nu doar de afirmare politicã, dar şi de reconstrucţie pe baze solide.
Pentru Ion Mihart, preşedintele PP-DD Mehedinţi, noul statut de lider de partid nu îl avantajeazã, deoarece şansele de afirmare ale partidului pe care îl conduce s-au diminuat constant. În schimb, Ion Mihart se bucurã de o funcţie publicã importantã, aceea de director al Serviciului Judeţean de Ambulanţã Mehedinţi, poziţie dobânditã însã înainte de a deveni preşedinte de partid ca urmare a relaţiei sale foarte apropiate cu Adrian Duicu, acum trimis în judecatã.