Bombe sub acoperire

* Nici nu începu bine, stimaţi cititori, campania electoralã pentru europarlamentare, cã pe aici, prin Mehedinţi, explodã un fel de bombiţã. O bombiţã care, dacã nu cumva se va dovedi mai târziu o diversiune sau, mã rog, o eroare funcţionãreascã grosolanã, ar fi de naturã sã punã serios la îndoialã, din start, corectitudinea scrutinului de la 25 mai. Concret, la Orşova, în condiţiile unei populaţii de 10.500 de locuitori, potrivit ultimului recensãmânt, pe listele electorale figureazã un numãr de – atenţie! – 11.287 de alegãtori! Deci cu aproximativ 800 mai mulţi decât populaţia oraşului! Informaţia a fost fãcutã publicã de preşedintele PDL Orşova şi prim-vicepreşedinte al PDL Mehedinţi Adrian Cican, la Galaxy TV, vineri searã, în ediţia specialã a emisiunii „Tribuna Societãţii Civile”. Evident, prima întrebare care îţi vine în minte dupã o asemenea dezvãluire este câte situaţii de acest fel mai sunt în judeţul nostru atât de… special. Dar la nivel naţional?
* În ceea ce mã priveşte, mi-aş dori, pentru sãnãtatea climatului politic din acest colţ de ţarã, ca totul sã nu fie decât o intoxicare obişnuitã de campanie, pusã la cale de adversarii actualei guvernãri. Altminteri…
* …Altminteri, în Mehedinţi, campania electoralã a debutat extrem de spectaculos, cu un fel de comando guvernamental (Victor Ponta, Liviu Dragnea, Nicolae Bãnicioiu) venit, zice-se, în vizitã de lucru. În… naivitatea mea, credeam cã scopul vizitei era unul pur electoral – acela de a mai anestezia puţin nemulţumirile celor de la RAAN, de pildã – dar nu, nu, stimaţi concetãţeni, oamenii erau chiar puşi bine, croiţi pe treabã, lui Liviu Dragnea, ca sã iau doar un exemplu, îi mai lipsea doar salopeta de şantierist ca impresia de implicare responsabilã în realitãţile judeţului sã fie pe deplin convingãtoare. La fel, ministrul Bãnicioiu, aflat în vizitã la noua maternitate cea pluriinauguratã, dar încã lipsitã de justificarea esenţialã pentru care a fost ridicatã – de obiectul muncii, cum ar veni – a ţinut, pe ansamblu, sã ne convingã de adevãrul universal valabil al dictonului cã, în materie de sãnãtate, n-ar fi rãu sã fie bine. Un adevãr pe care, fireşte, îl dorim verificat şi în cazul domniei-sale. Mai ales cã-i încã tânãr, iar viitorul, nu-i aşa, îi atârnã-n faţã.
* Şi totuşi, dacã e sã dãm crezare bârfelor de pe la colţuri, se pare cã, pânã la urmã, componenta electoralã a vizitei, ca sã zic aşa, nu a lipsit. Şi asta, pentru cã, la întâlnirea oficialilor cu primarii mehedinţeni nu s-ar fi permis accesul în salã al unora dintre aceştia. De ce? Fiindcã, deşi s-au declarat în timp susţinãtori trup şi suflet ai lui Adrian Duicu, ei proveneau de la alte partide decât PSD, prin urmare, problemele, nu-i aşa, „specifice” de campanie electoralã nu puteau fi discutate în prezenţa lor. Chiar dacã unii dintre ei avuseserã contribuţii substanţiale la victoria din 2012 a „Marelui Sprijinitor”. Neaşteptatele efecte târzii ale traseismului politic! În sfârşit, aşa se vorbeşte, cum spuneam, pe la colţuri.
* În ceea ce priveşte moştenirea politicã a lui Adrian Duicu (personaj despre care înalţii oaspeţi au vorbit extrem de relaxat, în sensul cã „viaţa merge mai departe”, şi foarte puţin, aş zice aproape spre deloc) se pare cã ea a rãmas sã fie valorificatã (sau nu) de Aladin Georgescu şi Marius Screciu, primul – preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Mehedinţi, cel de-al doilea – viceprimar al Severinului. Prin urmare, o conducere bicefalã. O fi bine? O fi rãu?
* Spre deosebire de atâţia prezicãtori de rele, eu înclin sã cred cã aceşti doi tineri şi încã neuzaţi politicieni mehedinţeni pot aduce plusul de relaxare, necesarul aer proaspãt în PSD Mehedinţi. Cu condiţia de a nu intra, de a nu se lãsa angrenaţi într-un sistem ireductibil de rivalitãţi. Ambii au calitãţile necesare pentru a deveni lideri politici redutabili: Aladin Georgescu – sobrietate, inteligenţã, echilibru, plus un soi de aroganţã, destul de bine temperatã, care-l prinde; Marius Screciu – naturaleţe, ştiinţã a comunicãrii, cãldurã umanã, experienţã în ceea ce priveşte lucrul în echipã. Pe de altã parte, fiecare dintre ei, Marius Screciu îndeosebi, are de luat câte o revanşã. Nu vreau sã insist acum în aceastã direcţie. Cunoscãtorii ştiu, desigur, la ce mã refer. Nu pot decât sã sper cã viitorul (mai apropiat, mai îndepãrtat) îmi va confirma aceste aprecieri.
* Despre „Zilele Severinului” – nimic deocamdatã. Semnalez un singur eveniment, la care am fost invitat, dar la care, din motive serioase, nu am putut participa. Este vorba de lansarea volumului „Metalibertatea. Mituri şi antimituri” (Editura Autograf MJM Craiova) aparţinând valorosului poet, prozator şi eseist severinean Viorel Mirea – o carte realmente valoroasã, ca substanţã ideaticã şi ca scriiturã, în egalã mãsurã, asupra cãreia sper sã mã refer mai în amãnunţime într-o zi. Desigur, într-o zi cu soare…