Alegerile europarlamentare constituie pentru partidele politice mehedinţene un important examen electoral. Deşi nu este un scrutin foarte important, aceste alegeri constituie totuşi o modalitate prin care partidele politice locale îşi mãsoarã forţele. La aceasta se mai adaugã şi orgoliile politice ale liderilor locali, inerente de altfel, de a demonstra cã au capacitatea de a-şi atinge obiectivul electoral propus. Particularitatea scrutinului europarlamentar din judeţul Mehedinţi este aceea cã, pentru prima datã, asistãm la un numãr mare de candidaţi din judeţ. dintre aceştia doar unul singur va ieşi europarlamentar, severineanul Cristian Buşoi, politicianul care ocupã poziţia 5 pe eurolista PNL.
Cristian Buşoi, singurul mehedinţean norocos la PE
Suntem în plinã campanie electoralã pentru alegerile europarlamentare şi severineanul Cristian Buşoi candideazã din nou pentru aceleaşi alegeri. Şi tot pe un loc eligibil. Buşoi candideazã pentru cel de-al treilea mandat consectiv de europarlamentar, ultimul fiind întrerupt câteva luni datoritã faptului cã a fost numit în funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate.
Buşoi, dupã ce a devenit europarlamentar, adicã exact acum un an de zile, nu s-a grãbit sã facã cunoscutã activitatea sa în Parlamentul European, acum însã încearcã sã pozeze în politician profund ancorat în activitatea de partid, capabil sã înţeleagã şi sã explice contextul şi direcţiile de perspectivã ale PNL. Atunci când a candidat pentru aceastã funcţie, în judeţul Mehedinţi se crease un fel de emulaţie judeţeanã, dusã pânã la patetism politic – „primul mehedinţean aflat pe un loc eligibil pentru PE”. Aşa tritau mai toate ziarele locale, în timp ce pe blocuri tronau postere imense cu chipul sãu. Evenimentul era prezentat ca şi cum dupã alegerea sa, în forul legislativ european, ar fi urmat sã se înghesuie investitorii europeni în judeţ, iar fondurile europene urmau sã se reverse în şuvoaie peste mehedinţeni, ridicându-le nivelul de trai şi bunãstarea. Între timp, lumea a uitat şi nu mai priveşte cu atâta admiraţie un parlamentar european. L-au uitat şi pe proaspãtul europarlamentar mehedinţean, prezentat drept mare speranţã a politicii locale. La fel şi Cristian Buşoi, care nu s-a mai prea înghesuit sã vinã prin oraşul sãu natal. Cu excepţia unor cazuri, bunãoarã lansarea candidaţilor PNL la alegerile locale. Mesajul era acompaniat de efuziunea pateticã propagatã de partidul sãu şi o parte a presei locale, potrivit cãreia un mehedinţean ajunge sã ne reprezintã în Parlamentul European. Buşoi, marea speranţã a politicii mehedinţene, a ajuns acolo unde şi-a dorit atât el, cât şi o parte din mehedinţenii care l-au votat, dupã care nu s-a mai înghesuit sã se intereseze de ei şi sã încerce sã promoveze judeţul. Sintagma electoralã cu care s-a înconjurat s-a dovedit nu doar inutilã, dar şi facând parte din aceeaşi cotegorie, consacratã deja, a demagogiei politice. A considerat cã politica mare se face la Bucureşti şi Strasbourg şi mai puţin într-un oraş de provincie, de ai cãrui locuitori ai nevoie doar atunci trebuie sã fii ales. În fapt, scopul nu se rezumã nici pe departe la un presupus proiect de tip european, în afara propriului interes. Cristian Buşoi a fost parlamentar şi europarlamentar într-o perioadã când partidul pe care îl reprezenta se afla la guvernare, poziţie din care nu a promovat nici mãcar judeţul sãu, darmite România. Nu avem cunoştinţã de niciun proiect european sau guvernamental pentru Mehedinţi propus şi finalizat de Buşoi în toţi aceşti aproape cinci ani. Buşoi face parte din noua generaţie de politicieni, o categorie de politicieni la care principala caracteristicã este articularea unui anumit tip de tupeu politic. El trebuie sã fie prezent în cât mai multe acţiuni mediatizate, sã adopte o retoricã politicã convingãtoare chiar dacã nu are conţinut şi sã foloseascã ironia finã la adresa adversarilor politici. Aceste atribute sunt caracteristice şi se observã cu ochiul liber în discursul public al lui Cristian Buşoi.
Performanţele individiuale, aportul ca persoanã publicã aleasã în interesul comunitãţii, devin secundare în raport cu tipul acesta de tupeu. Cu cât ai mai multe prezenţe în media, cu cât participi mai mult la jocurile de culise din interiorul formaţiunii şi la tot felul de combinaţii la limita moralitãţii, cu atât eşti mai valoros politician.
Candidaţi de umpluturã
La scrutinul europarlamentar din acest an s-a înregistra o premierã în politica mehedinţeanã. Aproape toate partidele locale au propus candidaţi pe listele electorale naţionale. Însã aceştia sunt unii de umpluturã, pentru cã nu au nicio şansã sã fie aleşi, datoritã faptului cã poziţiile pe care le ocupã pe liste nu le permit sã ajungã europarlamentari. Liviu Mazilu – PNŢ-CD, Daniel Cîrjan – PNL, Ştefan Odobleja – PMP, Ion Mihart – PP-DD, Mihaela Cazanacli – PSD, sunt politicieni locali care sunt trecuţi pe listele electorale pentru alegerile europarlamentare. Chiar şi aşa prezenţa acestor politicieni pe listele electorale este una beneficã, pentru cã, pe de-o parte, ei devin mai cunoscuţi datoritã faptului cã sunt candidaţi, iar, pe de altã parte, au o motivaţie în plus sã se implice cu mai multã forţã în campania electoralã, încercând sã aducã pentru partidele lor cât mai multe voturi.
