Dacã de la 1 aprilie veţi opta pentru buletinele cu cip, s-a zis cu libertatea voastrã!
Nu e nicio pãcãlealã! La fel ca benzina şi chibritul, cipul şi libertatea nu pot locui împreunã. Controlul cetãţeanului în era socialistã era joacã de copii pe lîngã cipizarea populaţiei şi inaugurarea noii societãţi de supraveghere absolutã a omului. Nimeni nu se opune progresului ştiinţific, dar, cerem folosirea lui în scopuri umanitare. Totodatã, dorim respectarea legilor privind drepturile fundamentale ale cetãţenilor României. În virtutea art. 23-31 din Constituţie, privind libertatea persoanei, respectul vieţii private, libertatea de conştiinţã şi accesul la informaţie, fiecare cetãţean are dreptul de a respinge cãrţile de identitate cu cip, pe temeiul respectãrii libertãţii convingerilor şi a conştiinţei religioase. Cum, din pãcate, conştiinţa şi libertatea au devenit mofturi pentru tot mai mulţi cetãţeni, aceştia vor fi uşor convinşi sã accepte controlul de tip „Big Brother”.
Cipul din cartea de identitate este un dosar electronic la purtãtor, uşor de citit de la o distanţã apreciabilã
Siguranţa actelor de identitate cu cip este un basm, deşi autoritãţile asigurã cã noile buletine vor fi imposibil de falsificat. Cum nici copiii nu mai cred în basme, pentru cã societatea îi adoarme cu reclame la medicamente şi cu personaje violente, livrate sub masca desenelor animate, specialiştii care promoveazã cipizarea nu i-au putut demonstra invulnerabilitatea. Experţii în tehnologia informaţiei susţin cã nu existã şi nu va exista, probabil, prea curînd, un sistem impenetrabil de protecţie a datelor secrete. Dacã vorbim de România, sã ne amintim de cazurile adolescenţilor informaticieni, care au pãtruns în severele celor mai securizate instituţii din lume – Pentagon, C.I.A., N.A.S.A., N.A.T.O. etc. Paşapoartele biometrice produse în Marea Britanie au fost fraudate în 48 de ore de la intrarea în circulaţie. Atunci, cine garanteazã siguranţa actelor de identitate cu cip? Premierul, cumva? Sau Preşedintele? Minusculul cip din cartea de identitate este de fapt un dosar electronic la purtãtor, uşor de citit de la o distanţã apreciabilã. Un scanner aflat în aeroport citeşte de la depãrtare datele de pe cipul din paşaportul aflat în buzunarul cãlãtorului, fãrã ca titularul sã ştie. Datele oricãrei persoane care are asupra sa actul de identitate pot fi citite instantaneu şi încorporate într-o bazã de date. Fie cã se aflã într-un supermarchet, la serviciu în alte instituţii dotate cu scanner, nu-şi dau seama cînd sînt scanaţi. Cipul poate emite un sistem de localizare a posesorului, asemãnãtor sistemelor GPS şi poate fi urmãrit constant de cãtre o staţie terestrã sau prin satelit. Dacã telefoanele mobile pot fi urmãrite oriunde prin satelit, atunci, închipuiţi-vã ce face un satelit cînd e vorba de un cip care are capacitatea de a primi şi transmite informaţii detaliate asupra subiectului. Cele mai avansate cercetãri ştiinţifice care au ca obiect interacţiunea dintre organismul uman şi tehnologia digitalã sînt aplicate deja, însã acestea intrã în cea mai mare parte sub incidenţa secretului militar.
Aplicaţiile ştiinţifice cu caracter secret depãşesc cu mult imaginaţia noastrã
Fizicianul W. Heisenberg (1901-1976), laureat al premiului Nobel, prea bine afirma: „Prima înghiţiturã din paharul ştiinţelor te face ateu. La fundul paharului însã, te aşteaptã Dumnezeu”. Pe diverse cãi au pãtruns în mass-media dovezi care ne fac sã credem cã aplicaţiile ştiinţifice cu caracter secret depãşesc cu mult imaginaţia noastrã. Odatã stocate în cipuri, informaţiile pot cãdea în mîna unor persoane care nu le vor folosi în scopuri umanitare. Emise la un cost superior precedentelor buletine, noile cãrţi de identitate cu cip ar putea fi clonate sau chiar ajunge la îndemîna teroriştilor. Legal sau ilegal, vor avea acces la informaţii, dar şi posibilitatea de a le completa cu date, dupã caz, fãrã ştirea şi acceptul posesorului, spre a fi folosite pentru sau împotriva sa. Cum tehnologia digitalã face paşi uriaşi, nu peste mult timp, cipurile încorporate în cãrţile de identitate vor fi citite de la mare distanţã. Dacã vor fi amplasate scannere în locuri bine gîndite, vor şti la orice orã unde eşti, cu cine eşti, ce faci etc. Mai adãugãm, înregistrarea şi ascultarea convorbirilor telefonice, a traficului pe internet, a datelor pe care naivii şi le pun singuri pe feisbuc, toate întregind un dosar privat accesibil. Pentru creştini cipizarea este un aspect de extremã importanţã, ce duce cu gîndul la Apocalipsã şi la pecetluirea tuturor oamenilor pe mînã sau pe frunte în vremea sfîrşitului, fãrã de care nimeni nu va putea cumpãra şi nu va putea vinde. Relatarea mea nu este nici pompoasã, nici exageratã, ci reflectã adevãrul biblic. Gîndiţi-vã cã statele producãtoare ar rãmîne cu cipurile pe stoc dacã nu ar gãsi consumatori. Cunoaştem deja cazuri de persoane cãrora li s-au implantat cipuri pe mîna dreaptã din motive medicale, de securitate sau economice: zeci de oameni de afaceri din Spania, peste 300 de persoane implantate în America de firma Verichip Corporation, 16 politicieni şi oameni de afaceri din Mexic, zeci de copii din Columbia şi zeci de deţinuţi din Marea Britanie. Acesta este începutul unui experiment periculos pentru cei mulţi, util pentru vîrfuri. Paşapoartele cu cip sînt în circulaţie. Cãrţile de identitate cu cip intrã de la 1 aprilie. Nu peste mult timp ne vor convinge cã trebuie sã acceptãm perfecţionarea cipurilor cu noi extensii, menite sã faciliteze corespondenţa cu anumite instituţii medicale, bancare, informaţionale, comerciale. Apoi, ne vor convinge de eficienţa implantãrii cipului în corp, pentru a preveni pierderea sau furtul documentului cu cip. Într-o ultimã fazã, vor ajunge la concluzia cã este obligatoriu ca toţi oamenii sã aibã implantate cipuri pe frunte sau pe mînã, pentru buna funcţionare a societãţii.
Aveţi posibilitatea alegerii înţelepte: libertate sau cipizare şi control
Noile cãrţi de identitate prevãzute cu cipuri vor stoca mult mai multe informaţii. Pe lîngã datele clasice – nume, prenume, sex, cetãţenie, data şi locul naşterii, semnãturã, fotografie, cod numeric personal şi adresa, cipul va încorpora prenumele pãrinţilor, imaginea facialã, amprentele a douã degete, codul unic de identificare în sistemul de asigurãri de sãnãtate numãrul cardului de asigurat, starea de sãnãtate, diagnostice medicale, grupa sanguinã, certificate şi certificate calificate, RH-ul şi acceptul pentru prelevarea de organe dupã deces. Sã ţi se ia amprentele, ca om liber şi demn, este un abuz, iar ca sã fii de acord cu aceasta, musai trebuie sã ai o doagã lipsã. Pentru cã acest tip de document de identitate a stîrnit controverse în rîndul cetãţenilor şi nemulţumiri în sînul Bisericii, autoritãţile vor emite şi cãrţi de identitate clasice pentru cei care nu doresc sã aibã carte de identitate biometricã. Buletinele electronice nu sînt obligatorii. Grecia (1977) şi Serbia (2008) au reuşit sã respingã introducerea actelor biometrice cu cip prin unitatea cu care aceste popoare au acţionat. Aşadar, aveţi posibilitatea alegerii înţelepte: libertatea ca drept inalienabil al fiinţei umane sau înrolarea pe cîmpul experienţelor controlate.
Maria Diana Popescu, Agero www.agero-stuttgart.de
Debutul unui experiment periculos pentru cei mulţi, util pentru vîrfuri
– Posted on 10 April 2014Posted in: Arhiva


