CHEMAREA DESTINULUI de VIRGILIU TÃTARU

Angajat într-o muncã titanicã de valorificare a scriitorilor olteni, în special din Drobeta Turnu-Severin şi Mehedinţi, domnul VIRGILIU TÃTARU a scris pânã acum mii de pagini de referinţã. Recent a tipãrit cartea “CHEMAREA DESTINULUI” în care reia câteva nume prestigioase.
Pe Constantin Rãdulescu Motru îl analizeazã cu monografia lui Friedrich Wilhelm Nietzsche pe care îl trateazã ca filosof al viitorului, subliniindu-i ideile şi noutatea lor. Lucrarea a fost scrisã la îndemnul lui I. L. Caragiale, care nu l-a cunoscut personal pe Nietzsche.
Apoi autorul îl aminteşte pe Pompiliu Bãbeanu ca “o personalitate reprezentativã a vieţii spirituale mehedinţene din prima jumãtate a secolului trecut”. Scrie de asemenea despre Victor Papilian – colaborator la revista severineanã “Provincia”. Ni-l prezintã apoi pe George Topârceanu în insula Ada- Kaleh şi analizeazã poezia ,,Ada- Kaleh în umbra serii.”
În continuare gãsim referinţe la mari prieteni ai lui I. L Caragiale: poetul Octavian Goga şi dramaturgul Alexandru Davila. Ne prezintã despre aceşti clasici ai literaturii române interesante adevãruri literare: “Caragiale era un stilist desãvârşit”, Caragiale a fost foarte bun prieten cu Vlahuţã, Delavrancea, Goga. Deosebit de caldã şi emoţionalã este evocarea lui Goga “A murit Caragiale”. Domnul VIRGILIU TÃTARU analizeazã emoţionantele documente în special prin imagini. Îl prezintã pe publicistul şi scriitorul severinean Constant Rãutu – cel care a tradus în românã epopeea finlandezã Kalevala. Tot el este autorul a douã valoroase lucrãri: “I.C. Brãtianu, omul şi opera”, Eugeniu Carada, viaţa şi opera. De asemenea, scrie despre M. Kogãlniceanu, Ion Ghica, Ionel I. C Brãtianu. Tot el scrie valoroase pagini despre Theodor Costescu. De asemenea, publicã şi douã cronici literare, fondeazã şi conduce revista ,,Provincia” în care publicã numeroşi scriitori. Între ei trebuie remarcat Pimen Constantinescu cel care a publicat poeziile poetei italiene Ada Negri. Constantin Papacostea – Pajurã este tratat ca un strãlucit traducãtor din literatura greacã. El a întocmit o “Antologie greacã” în care se gãsesc “toţi liricii antici” din literatura greacã. A dat reuşite traduceri din Lenau, Heinrich Heine, Lope de Vega şi Charles Baudelaire etc. Toatã viaţa a lucrat la traducerea vastului poem Faust. al lui Goethe, dar lucrarea s-a pierdut. Ion Ţundrea este menţionat prin încercarea de a traduce “Divina comedie”.
De la Strehaia sunt menţionte numele a trei epigramişti talentaţi: Ion Penteş, Vasile Vulpaşu şi Maliu Bogoe. Ion Penteş a publicat în 1943volumele de epigrame “Vitriol” şi “Acidulate” şi volumul de nuvele “Ciocoii neamului”. De asemenea au rãmas în manuscris importante lucrãri: romanele “M-am desprins de pe pãmânt”, “Filimon Sârbu”, “Monografia satului Lunca Banului”, antologia “Condeie mehedinţene” ş.a; Vasile Vulpaşu este autorul volumelor: “Rãmâi cu mine”, “Epigrame şi estimaţii”, şi “Eterna iubire”. Strehãianul Maliu Bogoe îşi dezvãluie talentul de epigramist în volume ca “Amintiri”, “La ţintã”ş.a.
Despre Constantin Papacostea –Pajurã, VIRGILIU TÃTARU scrie o adevãratã micromonografie. “A fost una dintre cele mai dinamice şi prodigioase personalitãţi ale spiritualitãţii mehedinţene, de o impresionantã complexitate. Publicist, poet, traducãtor şi conducãtor de publicaţii, istoric, filolog critic literar, om al catedrei şi autor de manuale şcolare – în toate aceste domenii el a lãsat lucrãri interesante” . A desfãşurat o bogatã şi interesantã activitate publicisticã. Fondeazã numeroase reviste printre care şi revista social – literarã “Clopotul” din Strehaia. Este autorul “unui numãr impresionant de lucrãri, în diverse domenii”. Publicã volumele: “Lexicon oltenesc”, “Geografia judeţului Mehedinţi”, “Antologia poeticã mehedinţeanã”, “Istoricul oraşului Turnu – Severin”, “Monografia şcolilor din judeţul Mehedinţi”, “Îndreptar geografic”, “Istoria şcolii mehedinţene”, “Scriitori români generoşi”, “Dicţionar geografic, istoric şi topografic al judeţului Mehedinţi”, “Geografia regiunii Oltenia pentru cursul elementar”. Are o vocaţie de critic literar. Ne-a lãsat un impresionant numãr de lucrãri de criticã literarã, printre care şi cronici literare despre G. Coşbuc, Geo Bogza, I. Pas, Sarina Cassvan – Pas, Cicerone Teodorescu, Liviu Bratoloveanu, I. Ionescu dela Brad, Sanda Movilã ş. a. şi despre mulţi remarcabili scriitori strãini. A lãsat de asemenea o valoroasã “Antologie greacã”.
Domnul VIRGILIU TÃTARU ne readuce în memorie figura uitatã a doctorului Ion Pogana, un priceput portretist şi evocator. Un foarte frumos portret gãsim în lucrarea “Oameni de ieri – Octavian C. Tãslãuanu”.
Lucrarea continuã cu prezentarea scriitorilor Petre Partenie şi Iancu Bârneanu şi se încheie cu “Un mare publicist mehedinţean: Iosif Nãdejde – Armaşu”. Un intelectual polivalent: scriitor cu reale calitãţi, cronicar dramatic prodigios, un bun şi harnic traducãtor, membru fondator şi preşedinte al Uniunii Ziariştilor din România şi vicepreşedinte al Asociaţiei Criticii Dramatice şi Muzicale, a condus mai mulţi ani şi seria “Biblioteca pentru toţi” etc.
Este mai mult decât meritoriu demersul şi râvna cu care jurnalistul VIRGILIU TÃTARU se apleacã asupra personalitãţilor mehedinţene, din diferite domenii, multe dintre acestea pe nedrept uitate sau ignorate. Sunt nişte restituiri morale obligatorii pentru înaintaşi şi pilduitoare pentru noile generaţii.
PROF. DUMITRU BÃDESCU
STREHAIA – MEHEDINŢI