Pentru unele partide mehedinţene, îndeosebi cele neparlamentare, adicã acelea care nu au reprezentare parlamentarã în judeţ, perioada scursã de la ultimele alegeri nu a fost una importantã în ceea ce priveşte activitatea politicã. Dimpotrivã, se poate spune cã evoluţia lor politicã a fost una neconvingãtoare, şterasã. Aceste formaţiuni politice, aflate atât la putere, dar şi în opoziţie, nu au depus eforturi considerabile pentru relansare politicã în judeţ.
PC Mehedinţi a ratat şansa unei afirmãri reale
Dintre aceste formaţiuni politice locale, singurul partid care ar fi avut o posibilitatea realã de afirmare a fost PC Mehedinţi. Şi aceasta deoarece acest partid este la guvernare atât la nivel naţional, cât şi local. De fapt, este cam impropriu spus cã PC Mehedinţi participã la guvernarea localã, deoarece aportul sãu nu este unul consideribil în deciziile pe care le ia în alianţa politicã din care face parte. Cu toate cã are aleşi locali, PC Mehedinţi dã impresia unui partid total absent, fãrã forţã politicã şi fãrã vreo acţiune notabilã. PC Mehedinţi şi-ar fi putut consolida mult poziţia politicã în judeţ, dacã ar fi fost un partid mult mai activ, cu mai multã iniţiativã, mai ales cã se gãseşte într-o conjuncturã politicã favorabilã. Dacã reuşea sã fie mai prezent, şansele ca PC Mehedinţi sã se afirme cu mai multã convingere în politica localã ar fi crescut semnificativ.
Posibilitãţi limitate
pentru partidele mici
În ceea ce priveşte celalalte partide, posibilitãţile acestora sunt limitate datoritã în primul rând contextului politic actual. Fiind exclusiv în opoziţie, nu prea au mari resurse umane în mãsurã sã contribuie la consolidarea şi întãrirea structurilor politice teritoriale. De fapt, cred cã aceasta este mare problemã a acestor partide, una care ţine exclusiv de capacitatea organizatoricã. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, partidele mehedinţene care nu au reprezentare parlamentarã pot deveni, spre deosebire de perioada ultimilor ani, mult mai responsabile şi mai ancorate în activitatea de partid. Marele avantaj este acela cã, în general, au consilieri, aleşi care îşi pot aduce o contribuţie importantã cel puţin în localitãţile unde au fost aleşi. Pentru cã de implicarea şi rezultatele acestora depinde într-o proporţie mare şi consolidarea formaţiunii din care fac parte.
În realitate, nu este chiar aşa de simplu, pentru cã aceşti aleşi locali fie sprijinã majoritatea aflatã la putere în aceste consilii, situaţie în care nu au neapãrat o contribuţie personalã, fie sunt în opoziţie, posturã din care nu pot sã facã mare lucru, deoarece nu beneficzã de susţinerea politicã necesarã pentru a-şi pune în aplicare propriile proiecte.
Dincolo însã de aceste aspecte, faptul cã au anumiţi aleşi locali îi avantajeazã în sensul cã au o posibilitate realã prin care sã devinã mai vocale. Chiar şi cu acest pontenţial sprijin, partidele locale care nu au parlamentari nu pot spera prea mult la o revenire în forţã ceea ce face ca, implicit, şansele lor sã fie în continuare reduse. De altfel, era de aşteptat o astfel de evoluţie politicã, mai ales în condiţiile în care cele trei mari partide ale judeţului continuã sã domine scena politicã mehedinţeanã şi în urmãtorii ani.
Cu toate acestea se constatã, mai ales dupã scrutinul local de anul trecut, un interes şi o preocupare mai intensã a partidelor mici atât în tentativa lor de a se organiza mai bine, cât şi de a identifica o strategie politicã viabilã astfel încât sã se facã mai vizibile.
PNŢ-CD şi PP-DD Mehedinţi fac eforturi pentru revenire
În perioada scursã de la scrutinul local pe scena politicã mehedinţeanã nu s-a înregistrat o activitate prea susţinutã a partidelor locale. Doar PNŢ-CD Mehedinţi s-a mai manifestat politic în limita posibilitãţilor, dupã ce Liviu Mazilu a devenit preşedintele acestei formaţiuni politice, însã insuficient pentru a emite pretenţiile unui partid care sã revinã în forţã. Ţãrãniştii mehedinţeni au în continuare probleme cu întãrirea organizaţiilor din judeţ, chiar dacã preşedintele formaţiunii, Liviu Mazilu, a depus eforturi susţinute în aceastã direcţie.
În cea mai ciudatã situaţie însã se regãseşte la PP-DD Mehedinţi, unde este o inactivitate inexplicabilã pentru un partid care pãrea la un moment dat cã vrea sã se impunã categoric. Deşi are doi consilieri judeţeni, obţinuţi la alegerile locale din anul 2012, PP-DD Mehedinţi n-a reuşit sã se afirme aşa cum şi-a dorit. Motivul principal a fost instabilitatea de la nivelul conducerii. De altfel, în ultimele luni s-a constatat o activitate politicã slabã, modestã, PP-DD Mehedinţi nereuşind sã exprime un mesaj convingãtor, în ciuda faptului cã Ion Mihart a revenit la conducerea partidului, nutrind mari ambiţii politice în cel de-al doilea mandat al sãu de preşedinte.
Partidul pare unul mai degrabã inexistent, chiar dacã are reprezentare la nivelul administraţiei publice judeţene. Scorul obţinut la alegerile parlamentare din luna decembrie a anului trecut, scrutin la care PP-DD Mehedinţi nu şi-a adjudecat nici mãcar un post de deputat, a slãbit şi mai mult forţa acestui partid, dar în acelaşi timp şi interesul pentru o implicare fermã în activitatea politicã. O astfel de situaţie face ca acest partid sã devinã din ce în ce mai neinteresant în judeţ.
PER Mehedinţi, tras definitiv pe linie moartã
Despre PER Mehedinţi nu s-a mai auzit nimic de la ultimele alegeri locale, scrutin la care a obţinut un post de consilier municipal severinean într-un mod cu totul nemeritat. Preşedintele acestui partid, Gabi Medragoniu, nu dovedeşte nici pe departe calitãţile unui lider de partid capabil nu sã impunã partidul în judeţ, ci mãcar sã dea impresia cã face ceva pentru mişcarea ecologistã mehedinţeanã. PER Mehedinţi este în acest moment nu doar un partid inexistent, ci şi unul care pare tras definitiv pe o linie moartã.
