Într-un sistem profund viciat, Ţara are încã eroi. Eroi ai faptei! Eroi ai ideilor extraordinare! Semn cã nu e totul pierdut. Moţii aceia, oameni obişnuiţi, dar cu suflet generos şi conştiinţã, au salvat cinci vieţi în tragicul accident aviatic. Poate dacã nu era desfiinţatã unitatea de vînãtori de munte din Apuseni, toţi ocupanţii avionului prãbuşit pe vîrful de 1300 de metri, ar fi fost în viaţã. La încorporarea Armatei Române în Pactul nord-atlantic (N.A.T.O.) s-a considerat cã România nu mai are nevoie de „Vînãtori de munte”. Iatã, România avea nevoie! Erau arma de elitã a Oştirii Române! La fel s-a procedat cu AVIASAN, o instituţie deosebit de eficientã în transportul cazurilor de urgenţã. Guvernele au pierdut controlul realitãţii româneşti. Un asemenea eveniment aratã ce are şi ce nu are sistemul. Ce pot şi ce nu pot mînuitorii lui. Am ajuns în punctul unde nimãnui nu-i mai pasã de factorul „Om”. Instituţiile statului nu fac decît sã-şi regleze conturile între ele, sã se auto-disculpe şi sã se acuze una pe alta. Grav este cã cei care le conduc, le joacã pe degete fãrã a fi traşi la rãspundere. Statul plãteşte de pomanã mii de instituţii parazite. Avem pe teritoriul Ţãrii între 14-15 mii de instituţii de control, create anume pentru purtãtori de serviete, incompetenţi şi lipitori de afişe electorale, ale cãror retribuţii ajung pînã la zece mii de euro lunar.
Statul de drept în piramida erorilor
Un numeros şi sofisticat aparat de stat, în care investim banii noştri, a eşuat în mod evitic. Statul de drept a intrat de ani buni în pauzã de masã. De 24 de ani, mereu aceeaşi, mereu prezenţi, mereu vigilenţi cu fotoliul pe care-l deţin, nu doresc, practic, sã reorganizeze, sã reeficientizeze statul de drept, rotindu-se periodic într-un cerc vicios, nociv naţiunii. Preocuparea lor este cum, şi prin ce fisuri, sã mai ciuguleascã, potrivit apetitului. Cum sã foloseascã politic eşecurile instituţionale. Şi le-au folosit optim.
Printr-un „lanţ al slãbiciunilor” au construit şi întreţin o uriaşã piramidã a erorilor. Penetrarea politicã generalizatã a sistemelor a dus la disfuncţionalitãţi majore. Numeroase exemple aratã o realitate îngrijorãtoare. Clientela politicã a luat în prizonierat instituţii întregi, fãcîndu-le „funcţionale” intereselor lor şi nefuncţionale pentru cetãţeni. În instituţiile publice, apartenenţa politicã a luat locul meritocraţiei, generînd divergenţe majore, lipsã de comunicare şi de adaptare la realitate. S-au înfiinţat departamente peste departamente, ministere peste ministere, doar ca sã se calce reciproc pe bãtãturi. La conducerea acestora fiind numiţi, ca sã nu li se rãceascã fotoliile, cei demişi sau demisionaţi din ierarhii superioare. Fãrã pregãtire de specialitate şi, mai grav, fãrã legãturã cu domeniul. Ei sînt „veşnici”. Nu vor sã disparã de pe scenã! Se metamorfozeazã.
Drama din Apuseni a fost transformatã în rãfuialã politicã
E suficient sã ne gîndim la accidentul aviatic din Apuseni. Dacã ar fi fost vorba de un interlop, un politician sau un milionar, operativ, nu în şase ore (inadmisibil!), mijloacele moderne aflate în dotare ar fi localizat zona prãbuşirii avionului. Cu toate cã avem pîrghii specifice ca stat membru NATO, iar la Deveselu ne tragem de şireturi cu tehnologia americanã, rateul instituţiilor implicate este la fel de dramatic ca şi pierderea celor doi. Grav este cã drama din Apuseni a fost transformatã în rãfuialã politicã. Problemele sistemice sînt mereu trecute cu vederea, iar domeniile tehnice continuã sã fie populate şi alimentate cu intruşi şi clienţi politici la limita incompetenţei, care în afarã de şantaj, corupţie, furt, minciunã publicã perpetuã, de linşarea adversarilor, de luptã pentru pãstrarea puterii, nu sînt capabili de altceva.
Avem nevoie de patrioţi în sensul monumentalitãţii, potriviţi sã reporneascã motoarele morale ale statului. Tolerãm un sistem care i-a trimis pe români într-o direcţie fatalã. Din veniturile umilitoare ale românilor se storc perpetuu bani pentru întreţinerea acestui sistem profund viciat. Numai în ultimii zece ani Codul Fiscal s-a modificat de 120 de ori, spre disperarea plãtitorilor de taxe. Acum, iatã, vine o nouã propunere de modificare a acestui act normativ, care pretinde creşteri ale unor taxe, dar şi mai multã birocraţie.
Domnilor guvernanţi şi parlamentari, taxaţi-vã propriile interese, propria ignoranţã şi incompetenţã, taxaţi-vã minciuna, fariseismul, corupţia şi acţiunile dãunãtoare României şi veţi aduce venituri semnificative la bugetul de stat. Cu aceste sume românii s-ar scutura de sãrãcia impusã de voi!
La Putere, nimeni cu adevãrat de-al poporului
Cum se nasc aceste legi strîmbe pentru naţiune? Simplu. Pe parlamentari nu-i intereseazã ce hîrtii sînt supuse dezbaterii şi aprobãrii în plen!
Majoritatea dorm, citesc ziarele, fac orice altceva, iar cînd se trezesc din somn ridicã mîna mecanic şi voteazã fãrã sã ştie ce. Dacã nu ar mai fura, dacã nu ar mai înşela, dezinforma şi manipula, dacã nu ar mai deturna adevãrul de la sens, dacã ar respecta legile şi poporul, am crede cã s-au îmbolnãvit. Lenin, ãla al lor, a zis, parcã: „toatã puterea în mîinile sovietelor”? Ei cu Puterea şi cu lupta perpetuã pentru ea şi pentru os, noi, cu somnul democratic, cu visele lui şi cu marea „generozitate” capitalistã. La putere nu vãd pe nimeni cu adevãrat de-al poporului. Pentru popor. Din lupta între „grei” ne alegem cu zgomotul de fond şi ne mai mirãm cã ne-au îngenuncheat capitaliştii autohtoni şi strãini. Ne-au aruncat demnitatea şi nivelul de trai la canalele din faţa Parlamentului! În România „democraticã”, impostura şi lipsa de competenţã se instaureazã mandat dupã mandat, în urma votului popular şi a modificãrii Constituţiei, cãreia i-au creat nişte ferestre pãcãtoase. Pe acolo a pãtruns hoţia prezentã acum oriunde: de la Guvern pînã în rîndul cerşetorilor, de la Parlament pînã în bãnci, de la factura de energie pînã la rezervele naturale, de la banii „europeni” la fast-food, de la taxe şi impozite pînã în pieţe şi mai departe, mai grav, pînã la terenurile agricole ale Patriei, date aproape pe degeaba strãinilor. Cu hoţii autohtoni cine sã se ia la trîntã?
Eroii de la Pungeşti nu vor reuşi fãrã sprijinul majoritãţii!
Maria Diana Popescu, Agero
www.agero-stuttgart.de
