Apa de la Topleţ… o ţeapã de miliarde datã mehedinţenilor!

Era la începutul lunii aprilie a anului 2003, când Constantin Sârbulescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi la acea vreme din partea PSD, anunţa presa localã, în cadrul unei conferinţe, cã „prin finanţare ISPA, Drobeta Turnu Severin va beneficia de finalizarea lucrãrilor de alimentare cu apã de la sursa Topleţ, finanţare care va fi posibilã ca urmare a semnãrii de cãtre ministrul Integrãrii Europene, Hildegard Puwak, a acordului de derulare a programului ISPA pentru opt oraşe din ţarã. În Drobeta Turnu Severin vor continua lucrãrile de alimentare cu apã din sursa Topleţ, dar şi cele pentru realizarea reţelei de distribuţie, a canalizãrii şi staţiei de epurare“.
De unde-a pornit toatã aceastã mascaradã electoralã cu „apa de la Topleţ”, puţini îşi mai aduc aminte, mai cu seamã cã lucrãrile au început în anii 1994-1995, în 1996 Constantin Sârbulescu devenind preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, şi au cuprins izolarea conductei de 1000 milimetri pe lungimea de 13 kilometri. Traseul Drobeta Turnu Severin-Gura Vãii a fost o nimica toatã pentru proiectant, numai cã, de la Gura Vãii şi pânã la Orşova, proiectantul, care, între timp, a decedat fãrã sã-şi vadã visul cu ochii, nu a mai avut soluţii, dat fiind terenul accidentat şi viaductele. Investiţia a înghiţit, la vremea aceea, în 1996, suma de 29.974.574,74 lei.
Din 1996 şi pânã acum au trecut 5 campanii electorale, şi severinenii s-au obişnuit, deja, cu apa potabilã consumatã din Dunãre. Cine e mai precaut, dã o fugã la Bãile Herculane şi se aprovizioneazã de acolo cu apã de izvor.
Proiectul a fost abandonat, ţeava a rãmas în pãmânt, “moştenirea grea” a lui Constantin Sârbulescu a fost preluatã de Marius Bãlu când a devenit preşedinte al CJ Mehedinţi din partea PDL care, luând în considerare faptul cã „Era absolut imposibil din punct de vedere tehnic sã mai continuãm aceastã lucrare, aşa cã, printr-o Hotãrâre de Consiliu Judeţean, în 2009, am stopat investiţia şi la data respectivã, aveam circa 1400 de ml de ţeavã pe stoc. Pentru a aduce venituri suplimentare la bugetul judeţean, deoarece ştim cu toţii cã de la an la an bugetul CJ a fost tot mai mic, am votat în Consiliul Judeţean Mehedinţi, sã scoatem la vânzare aceastã ţeavã. S-au parcurs procedurile legale, iar din câte ştiu eu, la prima licitaţie a venit o singurã firmã, nu i-a convenit preţul, a fost a doua, apoi a treia licitaţie şi nu s-a mai prezentat nimeni. Apoi, conform prevederilor legale, a trebuit ca aceastã ţeavã sã se vândã la fier vechi. Banii de pe aceastã ţeavã au venit la Consiliul Judeţean, pe capitolul investiţii şi aşa am putut sã continuãm alte lucrãri, printre care reabilitarea unor secţii ale Spitalului Judeţean”.
Tehnic, s-a aprobat vânzarea cantitãţii de 1.656 ml de ţeavã, prin procedura de licitaţie deschisã. Evaluarea fãcutã a stabilit valoarea de piaţã la suma de 492 lei/ml. La 21 iulie 2011 a avut loc prima licitaţie publicã cu strigare, la care s-au oferit 1.549,12 ml ţeavã, iar singura persoanã care a participat la licitaţie nu a oferit preţul solicitat. La licitaţia din 26 iulie, aceeaşi situaţie, cu aceeaşi persoanã, dar cu preţul redus la 20%. A treia licitaţie, din 1 august 2011, aceeaşi persoanã, preţul redus cu 40%, drept pentru care s-a închis licitaţia şi s-a decis declasarea şi casarea ţevii. În 3 august, doi agenţi economici, SC NEW COMPANY SRL şi SC MUSICAL B SRL, au negociat preţul de cumpãrare a ţevii, iar firma SC NEW COMPANY SRL, împuternicitã de OLOGU VASILICÃ, a obţinut un preţ de 0,5 lei/kg. Cealaltã firmã, SC MUSICAL B SRL negociase 0,45 lei/kg. Astfel cã SC NEW COMPANY RECYCLING SRL a plãtit 182.641,25 lei pentru 1.549,12 ml de ţeavã. În realitate, ar fi vorba nu de 365.282 kg de ţeavã, ci de 404.900 kg, adicã cu 39.618 kg mai mult decât cantitatea facturatã cu factura 38 din 19 august 2011. De menţionat cã Ologu Vasilicã (primar la Dîrvari, în prezent-n.r.) este una şi aceeaşi persoanã care participase la toate cele trei licitaţii desfãşurate la Consiliul Judeţean.
În luna octombrie a anului 2011 s-a trecut la inventarierea ţevii rezultatã în urma decopertãrii datoritã lucrãrilor la centura ocolitoare a municipiului, şi aici vorbim de cantitatea de 1.110,33 ml., ţeavã care s-a scos la licitaţie în 22 noiembrie 2011. Aceeaşi persoanã prezentã, aceeaşi situaţie, iar în data de 5 decembrie 2011 se închide licitaţia, cele douã firme, SC NEW COMPANY RECYCLING SRL şi SC MUSICAL B SRL, depun oferte astfel: SC MUSICAL B 0,18 lei/kg, iar Sc NEW COMPANY RECYCLING, 0,19 lei/kg, preţ care creşte la 0,2 lei, având în vedere cheltuielile cu depozitarea, manipularea şi transportul. La 6 decembrie 2011 Consilul Judeţean Mehedinţi vinde la preţul de 52.363,16 lei (adicã 500 milioane lei vechi) cantitatea de 261.815,814 kg, numai cã, la cântar, cantitatea livratã a fost de 280.300 kg, cu 18.485 kg mai mult, conform facturii 54 din 7 decembrie 2011.
La preluarea mandatului de preşedinte al CJ Mehedinţi în 2012, PSD -istul Adrian Duicu, menţiona: „…Noi nu vom mai putea continua lucrãrile la acest proiect. Pe distanţa de 13 kilometri, între Izvorul Barza şi Orşova, conducta de aducţiune este utilizatã, de apa adusã beneficiind cetãţenii din Orşova. În rest, totul este compromis. Am avea nevoie de peste 70 milioane lei (noi – n.r.) sã refacem traseul magistralei de alimentare cu apã, între Drobeta-Turnu Severin şi Gura Vãii, conductele fiind vândute la preţuri subevaluate, între 0,2 şi 0,5 lei”.
Mai mult, Adrian Duicu declara cã vechea conducere a administraţiei judeţene a adus un prejudiciu de circa 30 milioane lei (aproximativ 7 milioane euro), iar Marius Bãlu a vândut ilegal, în urma unor licitaţii trucate, peste 4 kilometri de conductã din reţeaua conservatã a investiţiei „Alimentarea cu apã potabilã a municipiului Drobeta-Turnu Severin din sursa Topleţ”, situatã în sectorul Schela – Gura Vãii: „Cazul este anchetat de autoritãţile de cercetare penalã şi de Curtea de Conturi. Cei vinovaţi de aceastã situaţie trebuie traşi la rãspundere, în primul rând cã au distrus patrimoniul judeţului, iar în al doilea rând cã au acceptat ca o anumitã firmã sã verse în contul Consiliului Judeţean Mehedinţi doar 300.000 lei pentru ţevile de oţel cu un diametru de 1.000 milimetri, achiziţionate şi valorificate la centrele de fier vechi”.
Acesta sublinia faptul cã ţevile au fost dezmembrate şi vândute fãrã forme legale, nerespectându-se legislaţia în vigoare şi interesul severinenilor care aşteptau, din 1996, apã de Topleţ la robinete. “Ceea ce este şi mai grav, în scriptele Consiliului Judeţean Mehedinţi apare în stoc o cantitate de 1.536 metri liniari de ţeavã, cândva aflatã în custodia Societãţii Hidroconstrucţia, dar pe teren aceasta nu se mai aflã, a fost dusã la topit. Solicit intensificarea cercetãrilor de instituţiile abilitate ale statului, obligarea vinovaţilor la despãgubiri şi tragerea lor la rãspundere”, declara Adrian Duicu în luna iulie a anului 2012.
Din pãcate, din 2012 şi pânã în ziua de azi organele competente ori se fac cã n-au pe cine trage la rãspundere, ori rãspunderea e bine-mersi în altã parte.
Investiţia “Apa de la Topleţ” s-a dus pe apa Sâmbetei într-un mod specific românesc, iar severineanul votant aşteaptã, şi acum, o altã apã la robinete. Constantin Sârbulescu îşi vede, mai departe, de ferma de la Butoieşti, Marius Bãlu a ajuns senator, iar Adrian Duicu este mai preocupat de consolidarea poziţiei de “baron local” decât de aflarea adevãrului despre ţeapa de miliarde datã mehedinţenilor.
Bani cheltuiţi aiurea pe obiective fãrã nici o finalizare, şi aici nu putem încheia fãrã a vã spune cã se pregãteşte, în perioada urmãtoare, o altã mare ţeapã, marca PSD, şi anume proiectul “Insula Şimian”.