Bãsescu a declanşat oficial nici el nu ştie ce

Singura şansã a lui Traian Bãsescu de a se autoflata este sã arate cã încã mai depinde şi de el ceva în ţara aceasta. Sigur cã nu se poate merge nici pe mâna USL, cã se poate trage de pe popor la nesfârşit. Traian Bãsescu este însã în continuare în poziţia de a face ce îi place cel mai mult. Adicã de a genera încã o crizã şi de a tulbura apele politicii bucureştene. Nu e aşa, în ape tulburi cel mai bine înoatã rechinii care simt sângele de la kilometri distanţã. Şeful statului nu mai are şansa de a face bãi de mulţime şi preferã bãile de sânge. Ştie cã nu mai are nicio şansã de a conta în viaţa politicã şi probabil cã e decis sã facã multe valuri pânã când se va dezlipi de Cotroceni. Era oarecum de aşteptat ca şi Bãsescu sã joace tare, contra Guvernului, contra CE, contra FMI. Ce mai are omul- animalul politic acesta de pierdut? Culmea este cã joacã împotriva celor pe care i-a susţinut atâta vreme, în ultimii opt ani. Contra Guvernului este pentru cã nu e de acord cu cei 7 cenţi la litrul de benzinã, dar uitã cine a introdus taxa de drum din benzinã şi cine a parafat acordul tip „centurã de siguranţã” cu Fondul Monetar Internaţional, de sunt îndatorate zeci de generaţii de acum înainte. Acolo nu mai e vorba de 7 cenţi sau 2 miliarde lei, cât vor rezulta din aceastã majorare, aprobatã de FMI, ci de peste 20 de miliarde de euro pentru care România şi românii trag ca boii la jug. Despre aceste lucruri uitã sã vorbeascã Bãsescu sau de banii care au fost cheltuiţi de clientela politicã pe sãli de sport în porumbi, stadioane în pantã sau patinoare în cucuieţii din deal. Uitã cã în cele douã mandate ale sale nu a fost finalizatã nicio autostradã decentã, ci doar fragmente pe care nu le vor mai detecta nici cu carbon strãmoşii noştri. Asta în ceea ce priveşte cei şapte cenţi care ar pulveriza creşterile de pensii şi de salarii şi ar genera haos în economie. Adicã pensionarii ar rãmâne fãrã 10 – 20 de lei, haosul din economie nu are cum sã mai existe, pentru cã economia s-a contractat la maximum în toate sectoarele, iar din 1990 încoace au tot încercat unii sã detecteze economia de piaţã. Marea industrie a fost pulverizatã, iar IMM-urile au avut soartã grea indiferent de guvernare. Cel mai bine a dus-o tot clientela politicã.
Apoi, Traian Bãsescu, în genialitatea sa dâmboviţeanã a fãcut o declaraţie referitoare la unirea cu Moldova. Acest lucru l-a determinat pe un oficial al CE sã declare cã regretã şi cã îşi cere scuze şi altele. Declaraţia lui Bãsescu este datã de un şef de stat al unei ţãri UE, de un om care ar trebui sã fie responsabil şi sã discearnã între opiniile personale exprimate la un pahar sau la o halbã peste care spumegã brusc patriotismul bãsescian şi o declaraţie politicã emisã în spaţiul UE. La o astfel de declaraţie ciulesc urechile şi Rusia şi statele UE care iau gaze de acolo şi sunt generate o serie de reacţii mai mult sau mai puţin la vedere. UE ar fi pusã într-o postura nemaiîntâlnitã şi probabil cã mai întâi ar trebui ca Moldova sã adere la UE şi sã se integreze în UE, dupã care ar urma o eventualã unire cu România, dacã aceasta ar mai conta în contextul regionalizãrii, descentralizãrii, autonomiei cu toate aspectele sale sau al subsidiaritãţii. Adicã un proces de vreo 10 – 20 de ani. UE poate cã s-a sãturat de sãraci şi îi sunt suficiente România şi Bulgaria şi problemele economice ale celorlalte state membre. Apoi, UE nu are nevoie sã importe în organizaţie o zonã de conflict – Transnistria. Bãsescu a fost populist cu un scop, sã devinã şi mai popular în Moldova. Poate cã o vrea sã candideze la ceva şi pe acolo.
Bãsescu este sau nu responsabil, cert este cã vrea sã facã valuri.
În al treilea rând, Bãsescu, prin faptul cã a respins cei 7 cenţi la litrul de benzinã, s-a pus contra acordului şi memorandumului cu FMI, adicã împotriva celor pe care i-a slujit atâta vreme. Hai cã la România merge jocul dublu şi la mai multe capete, dar Bãsescu nu se lasã şi chiar şi-a propus se pare sã sfârşeascã prost.
Depinde pe cine mai trage dupã el. O ladã de rom jamaican, ceva.