Încep cursurile de limba românã în Timoc

În urmã cu mai bine de un an, la Kladovo, în Serbia, Tihan Matasarevici, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunãrea”, fãcea primele demersuri pe lângã conducerile şcolilor din localitãţile arondate comunei Kladovo pentru a introduce limba românã în şcoli. Era optimist, la fel ca şi pãrinţii copiilor care semnaserã listele speciale. Visul comunitãţii româneşti din Valea Timocului – Serbia de a-şi trimite copiii la cursurile de limba maternã, devine realitate în aceste zile. Dupã mai multe ezitãri ale autoritãţilor, dar şi dupã o anchetã destul de lungã impusã de Ministerul Educaţiei din ţara vecinã, putem spune cã existã create aproape toate condiţiile pentru ca şcoala sã poatã începe. Mai sunt de rezolvat probleme legate de programa de învãţãmânt şi manuale, dar pãrinţii spun cã nu mai este cale de întoarcere.
Reporter: Domnule Matasarevici, privind în urmã cãtre toatã munca depusã pentru deschiderea cursurilor putem spune cã aţi avut nu numai curaj, ci şi încredere. Aţi crezut vreo clipã cã va veni şi ziua în care copiii aceştia de români vor merge la şcoalã pentru a învãţa limba românã cu elemente de culturã naţionalã?
Tihan Matasarevici: Am sperat mereu cã viaţa noastrã se va schimba în bine, mai ales dupã momentul 2 martie 2012, când România a impus acele condiţii stricte Serbiei, în vederea începerii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeanã. Poate nu m-am gândit cã va fi aşa de repede, dar eram convins cã vom trãi aceste momente istorice!
Reporter: Concret, despre ce este vorba domnule preşedinte? Când încep cursurile?
Tihan Matasarevici: Mai întâi de toate, trebuie subliniat faptul cã la Kladovo este prima zonã în care istoria începe sã se scrie pentru copiii din Valea Timocului, iar ziua de 12 noiembrie 2013 va deveni, fãrã îndoialã, una istoricã. Potrivit informaţiilor mele, confirmate de conducerile şcolilor, dar şi de Inspectoratul Şcolar Regional de la Zajecear, marţi, la Şcoala normalã din oraşul Kladovo, 114 copii încep cursurile de limba maternã, iar miercuri, 13 noiembrie, la şcoala din satul Podvrşka, ce aparţine comunei Kladovo, încep oficial cursurile de limba românã cu elemente de culturã naţionalã, pentru un numãr de 26 de copii. În zilele urmãtoare, de asemenea, şi ceilalţi copii înscrişi la cursurile de limba românã pe raza comunei Kladovo vor începe sã studieze limba lor maternã. În şcolile de la nivelul întregii comune Kladovo, un numãr de 280 de copii s-au înscris pentru acest tip de cursuri. Iar în ultimele zile, vã pot spune cã acestora li se mai adaugã un numãr de 10 copii, care s-au înscris dupã finalizarea anchetei Ministerului Educaţiei din Serbia. Aşadar, 114 elevi vor începe cursurile de limba românã cu elemente de culturã naţionalã la Şcoala normalã din oraşul Kladovo, 78 la Şcoala Gimnazialã din oraşul Kladovo, 42 la Liceul tehnic din acelaşi oraş Kladovo, 26 la şcoala din satul Podvrşka, 18 copii la şcoala din satul Korbovo, iar 2 copii la şcoala din satul Brza Palanka.
Reporter: De ce Kladovo este prima zonã, deoarece, dacã îmi amintesc eu bine, atunci când s-a implementat proiectul pilot, oraşul Kladovo a fost ocolit, iar proiectul s-a derulat doar la Zajecear, Bor şi Negotin?
Tihan Matasarevici: Aşa este, îmi amintesc bine cã deschiderea proiectului pilot a coincis cu Congresul Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români de la Donji Milanovac, unde am participat împreunã. Chiar trebuie amintit şi faptul cã în acele zile, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, însoţit de ambasadorul României la Belgrad – Excelenţa Sa Daniel Banu şi consulul general al României la Zajecear – Iulian Niţu au fost prezenţi la deschiderea cursurilor într-o şcoalã din Bor. Vã spuneam atunci cã nu sunt foarte mâhnit cã nu am avut pilot şi la Kladovo şi cã pentru mine conteazã nu un proiect de câteva luni, ci cursuri permanente. Eu nu mi-am pierdut speranţa şi iatã cã la mine se deschid primele cursuri.
Reporter: Ce v-a fãcut atât de optimist şi încrezãtor, pentru cã semnalele nu erau, la acea vreme, dintre cele mai bune?
Tihan Matasarevici: Dacã eu am început munca cel mai serios şi am fãcut toate demersurile necesare din punct de vedere legal, era normal sã culeg şi roadele, mai devreme sau mai târziu! Nu exista nici atunci şi nu existã nici acum cale de întoarcere! Dacã parcurgi toate formalitãţile legale, nu are cum sã ţi se refuze începerea cursurilor. Nu uitaţi cã, nicio clipã, în Serbia, nu a existat vreo lege care sã interzicã studierea limbii materne în şcoli, dar trebuiau urmate toate cãile şi semnate toate documentele cerute de minister. Apoi, când a venit ancheta ministerului, noi eram deja pregãtiţi la Kladovo.
Reporter: Chiar aşa! Cum aţi procedat şi ce a însemnat pentru dumneavoastrã aceastã luptã?
Tihan Matasarevici: A însemnat multe ore petrecute în satele comunei Kladovo, nu mai puţin de 22 de sate, discuţii cu oamenii, deplasãri cu maşina personalã şi pe banii mei, un fel de apostolat ca sã spun aşa! Am fãcut totul cu pasiune şi nu cer nimãnui nimic, dacã am cheltuit din banii şi timpul meu şi al familiei mele, am fãcut-o pentru un scop nobil. Sã nu uitaţi cã eu am alergat pentru neamul meu românesc din dragoste şi nu din obligaţie şi tot din aceleaşi considerente fac eforturi financiare mari pentru a ţine deschis un birou la Kladovo. Dar sã vã explic ce am fãcut eu şi ce trebuia, de altfel, fãcut pentru ca autoritãţile sã nu poatã refuza demersul nostru!
Reporter: Chiar vã rog sã spuneţi care e cheia succesului?
Tihan Matasarevici: Am fost, de la început, excesiv de optimist! Copiii românilor din aceastã zonã trebuie sã meargã la cursuri de limba românã, dacã nu acum sau mâine, poate într-un an sau doi! Acesta a fost crezul meu!. Am fãcut adrese peste adrese cãtre şcolile arondate localitãţii, cãtre Inspectoratul Şcolar Regional de la Zajecear şi am aşteptat rãbdãtor circuitul enervant de lent al documentaţiei. Am descoperit cã legislaţia sârbã permitea învãţarea limbii materne în şcoli, doar dacã la conducerea şcolii erau depuse liste de semnãturi din partea pãrinţilor, o listã trebuind sã aibã minim cinci copii. Toate aceste liste trebuiau trimise cãtre Inspectoratul de la Zajecear şi apoi cãtre minister, dupã care aprobãrile urmau un circuit invers. Nu am aşteptat sã mã cheme directoratul şcolilor sã îmi iau aprobãrile, ci am bãtut insistent şi repetat la toate uşile, pânã când am intrat în posesia documentaţiei aprobate de Ministerul Educaţiei. Potrivit acelor liste, aprobarea era datã pentru 155 de copii.
Reporter: Mai exact, aceasta era prima victorie! 155 de copii înscrişi pe liste ce apoi au fost aprobate de minister!
Tihan Matasarevici: Da, aşa este! Iar acest lucru a fost apreciat şi de Înaltul Comisar Europen pentru Minoritãţi – Knut Vollebaek. Am fost printre primii cu care s-a întâlnit Înaltul Comisar şi mi-a spus atunci cã apreciazã munca mea, m-a felicitat şi m-a dat exemplu celor care nu înţeleseserã cã demersurile legale nu pot fi ocolite. Legea acestei ţãri trebuie respectatã, mai ales cã legea permite acest tip de cursuri. A trecut mult de atunci, iar azi avem 280 de copii, care au trecut şi de furcile caudine ale anchetei ordonate de Ministerul Educaţiei din Serbia. Este un început, iar eu mã simt fericit cã am apucat aceastã mãreaţã zi istoricã!
Precizare: Fotografia reprezintã participarea, în iunie 2013, la momentul în care s-a deschis proiectul pilot de cursuri de limba românã în Timoc, a ministrului Cristian David, alãturi de Excelenţa Sa domnul Daniel Banu – ambasadorul României la Belgrad şi consulul general al României la Zajecear – Iulian Niţu.