Partidele par totuşi sã nu-şi fi decis candidaţii la alegerile prezidenţiale şi încã mai cautã nume pentru alegerile europarlametare. De fapt, posturile de la europarlamentare sunt cele mai importante pentru politicieni, având în vedere cã sunt cele mai cãlduţe locuri de muncã pe care România le poate oferi politicienilor ei. Postul de europarlamentar reprezintã chintesenţa statului în şezut şi cununa de lauri a oricãrui politician care vrea sã atingã maximum-ul de post plãtit din fonduri publice pe care putea sã îl ocupe în viaţã şi sã-l doarmã timp de patru ani, nereprezentând mai nimic.
Nu orice lipitor de afişe poate ajunge europarlamentar, dar orice lipitor de afişe poartã în raniţã afişul unui candidat la europarlamentare şi mãcar bastonul de parlamentar. Iar o datã ajuns parlamentar drumul cãtre europarlamentare pare deschis. Dar nici un post de parlamentar în CV nu îţi garanteazã locul pe listã la europarlamentare. Mai degradã trebuie sã fii nevasta sau soţul cuiva tare din politicã sau din administraţie sau din mediul de afaceri. Adicã spuma spumelor şi una sau unul care nu a stat la cratiţã o viaţã sau a dat lãrgit gãurile la şaibe sau a cãrat valiza şefului de partid. Aşadar, probabil cã partidele sunt preocupate şi prea ocupate sã stabileascã numãrul de soţi şi neveste de ştabiţe şi mahãri din politicã şi dintre shopingãriţele de fiţe ale ţãrii. Nu e greu sã le împaci pe toate. Pânã la urmã sunt doar câteva zeci de posturi şi e greu sã le împaci pe toate nevestele sau amantele din politicã. Dacã şefii de partide şi acoliţii lor nu sunt atenţi ar putea sã mai aparã ceva moaţe în frezele consoartelor. Avem în prezent o amantã de mare ştab europarlamentãriţã, amantã cel puţin la nivel de emailuri, avem o nevastã de premier, una de aspirant la Cotroceni, când nu doarme, dar şi când viseazã, mai avem o fiicã de prezident, vreo doi-trei bufoni, vreo doi-trei neica nimeni la limbi strãine, dar au translatori, un şpagãrel care se bucurã de prezumpţia de nevinovãţie, câteva trompete de politicieni apuşi şi cam asta ar fi lista de europarlaemntãraşi. Se cam vede pentru cine sunt posturile de europarlamentar. Întrebarea cheie este cui folosesc aceşti parlamentari şi pe cine servesc, pentru cã de binefacerile lor ţãrişoara sãracã a lui Vadim şi Becali nu a auzit. Am avut şi un europarlamentar cioban sau un cioban europarlamentar. Omul chiulea cum putea de acolo şi se dãdea în spectacol. Mulţi spun cã dacã a fost votat nu a avut nimeni ce sã-i facã. Poate doar judecãtorii au reuşit sã îl scoatã din scaun.
Aşadar mai vine un rând de alegeri la care euroromânii vor fi invitaţi sã voteze şi li se va aduce aminte cã sunt europeni şi cã România face parte din UE. Cine i-o mai crede, având în vedere cã dupã Schengen face parte din Asia şi încã nu suntem europeni. Decizia este una pur politicã spune Ponta. Asta e cu atât mai grav cu cât semnalul este cã românii sunt trataţi nu ca cetãţeni de mâna a doua, ci a treia. Sunt mai bine vãzuţi imigranţii care se mai scufundã între Africa şi Sicilia, încercând sã ajungã în Europa. Aşadar la ce bun or mai fi necesare europarlamentarele pentru cã nu afecteazã pe nimeni. Europarlamentarii români sunt ca şi inexistenţi şi ei voteazã tot felul de chestii şi aiureli care nu au nicio legãturã cu Românasia. Nici nu e de mirare cã la europarmanetare nu se prezintã decât vreo 20% dintre alegãtorii cu drept de vot. Aşadar nici de reprezentativitate nu mai poate fi vorba. Euroalegerile sunt inutile, inodore şi incolore.
Oare anii de muncã la Parlamentul European se vãd şi la pensie? De ce doar pentru ca unii sã trãiascã bine şi sã aibe pensii babane. Nu e corect. Ar fi elegant ca fiecare român sã aibe şansa de a fi europarlamentar. Sã fie o echitate mãcar din acest punct de vedere. Astfel, candidaţii la europarlamentare sã nu mai fie desemnaţi de cãtre partidele politice, ci de asociaţiile de proprietari şi de locatari. La ce bun atâta muncã şi alegeri pentru nişte chestii care nu ne folosesc şi nu au nicio legãturã cu Românasia? Loteria România ar putea organiza duminicã seara o tombolã cu cenepeurile românilor de peste 18 ani, sã fie extraşi europarlamentarii din urmãtorii ani. Rãmân prezindenţialele. Asta e altã poveste. Pânã atunci poate înfloreşte Mugur. Sã nu iasã tot un Crin obosit.
Europarlamentari pentru Românasia?
– Posted on 8 November 2013Posted in: Arhiva


