Corneliu Coposu – omul care a învins un regim monstrous

Am avut mereu un respect deosebit pentru liderii de seamã ai Partidului Naţional Ţãranesc, Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi Corneliu Coposu. În perioada studenţiei, am avut onoarea sã-l cunosc pe Corneliu Coposu, care ne-a vorbit atunci despre ororile regimului, despre sistemul concentraţionar, iar cuvintele şi mimica sa, mi-au rãmas dãltuite în inimã. Istoria trebuie sã ne responsabilizeze şi sã ne determine sã nu o uitãm.
În memoria sa, vã invit sa citiţi interviul integral pe care l-a acordat, în primãvara anului 1991, domnului Mihnea Maruţã.
*
- Domnule preşedinte, vã consideraţi un om care tace şi face?
- În general, ca principiu de comportare, sunt împotriva intrãrii în polemici. Am atâta de lucru cu organizarea partidului, încât nici mãcar nu pot sã mã opresc asupra valului de calomnii care continuã împotriva partidului şi împotriva mea, cu tendinţa de anihilare a activitãţii partidului nostru şi, bineînţeles, de denigrare a conducerii lui. Mã lasã rece toatã aceastã campanie, ştiu care sunt obiectivele pe care le urmãresc şi care sunt obligaţiile mele, de la care nu mã abat.
- Sunteţi, aşa cum se spune, un liant al diverselor fracţiuni din PNŢ?
- În partidul nostru nu existã tendinţe separatiste. Au fost câteva încercãri lipsite de importanţã, nesemnificative, ale unor nemulţumiţi, care, nevãzându-şi realizate obiectivele, au plecat din partid. Mai e o categorie de oameni care, pentru comportare lipsitã de ţinutã moralã şi pentru lipsa de disciplinã, au fost eliminaţi din partid. Aceste plecãri nu au afectat cu nimic partidul nostru. Cred cã partidul este solidar cu conducerea şi cu principiile care ne cãlãuzesc.
- O caracteristicã definitorie pentru Partidul Naţional-Ţãrãnesc este intransigenţa acţiunilor sale. Dumneavoastrã sunteţi cel care imprimã aceastã intransigenţã?
- Da, eu şi conducerea partidului, care este pe deplin de acord cu aceastã atitudine.
N-am fãcut nici un fel de rabat de la principiile care guverneazã partidul nostru, am respectat cu sfinţenie programul nostru şi nu ne abatem de la principiile cãlãuzitoare ale doctrinei noastre. În acest domeniu, cred cã suntem un partid care nu s-a expus niciodatã la devieri de la principiile cãlãuzitoare.
- Existã o reticenţã în rândul unor alegãtori privitoare la o aşa-zisã vendetta care ar avea loc în cazul preluãrii puterii de cãtre Partidul Naţional Ţãrãnesc. Ce le-aţi spune acestor alegãtori?
- Într-adevãr, a existat o acţiune vastã de dezinformare şi de intimidare a opiniei publice, fãcutã în scop electoral. Noi am afirmat şi ne menţinem pe punctul de vedere cã suntem un partid categoric împotriva comunismului. Aceastã atitudine a noastrã a fost interpretatã, prin dezinformarea celor neorientaţi, ca o atitudine împotriva comuniştilor. Nu avem nimic de împãrţit cu foştii membri ai Partidului Comunist. Atitudinea noastrã este clarã şi categoricã.
Am arãtat cã, din sondajele pe care le-am fãcut, adeziunea la Partidul Comunist şi obligaţia unor oameni de a plãti cotizaţii şi de a deţine un carnet de partid nu au fost fructul unei orientãri ideologice, ci a fost o tendinţã de prezervare a situaţiei profesionale sau fructul unor presiuni exercitate de familie, de societate, de locul de muncã şi chiar de organele represive. Nu socotim aceastã înscriere în partid ca un capitis diminutio al celor care au acceptat sã se înscrie, fãrã sã desfãşoare activitate politicã propriu-zisã, între cadrele Partidului. Şi nu le facem acestora un reproş, dimpotrivã: am primit foşti membri de partid în partidul nostru.
Sigur cã facem o distincţie a celor care au fãcut parte din nomenclaturã, care s-au pretat la crime împotriva poporului. Cu aceştia noi nu avem nimic de împãrţit şi lãsãm justiţia sã se pronunţe asupra activitãţii lor. Sigur cã acţiunea de dezinformare a prins, mai cu seamã cã oamenii, complet rupţi de realitãţile politice, sunt timoraţi şi îşi tem situaţia şi viitorul. Şi noi am fost arãtaţi în mod deliberat ca oameni care vor exercita acţiuni de rãzbunare împotriva foştilor membri de partid. Sigur cã este vorba despre o calomnie la adresa noastrã.
Noi avem toate principiile nãscute din doctrina moralei creştine. În calitatea asta, nu putem fi rãzbunãtori şi nu-i putem urmãri pe oamenii care au fost adversarii noştri politici. Şi nici mãcar nu avem intenţia de a ne implica în urmãrirea celor care s-au fãcut vinovaţi de grave transgresiuni împotriva poporului român. Acolo este rostul justiţiei sã-şi spunã cuvântul. Noi nu am fãcut niciun fel de obstacole celor care vor sã se integreze în noua societate româneascã şi îi considerãm ca fiind cetãţeni onorabili, care pot sã-şi desfãşoare activitatea fãrã restricţii.
Aceeaşi atitudine am adoptat-o şi în ce-i priveşte pe oamenii oneşti, care şi-au fãcut datoria lor patrioticã, aparţinãtori vechilor structuri represive ale dictaturii comuniste. Suntem de pãrere cã un stat modern nu poate exista fãrã un serviciu de informaţii bine organizat şi cã acest serviciu, şi în trecut, a fost slujit de nişte oameni în marea lor majoritate oneşti, care şi-au fãcut datoria. În ce-i priveşte pe aceia care au depãşit cadrele datoriei, aceeaşi soluţie, preconizatã celor care au sãvârşit crime şi abuzuri fiind încadraţi în Partidul Comunist, li se aplicã şi acestora.
- Cum intenţionaţi sã acţionaţi în actuala situaţie de scãdere a popularitãţii Partidului Naţional Liberal, pentru a atrage voturile celor nehotãrâţi?
- Noi nu vrem sã ne implicãm în a profita de pe urma unor fenomene care se produc în societatea româneascã. În general, nu am cãutat sã racolãm oameni din alte formaţiuni politice. Îi acceptãm pe toţi cei care sunt de acord cu programul nostru, cu ideologia noastrã, însã nu facem tentative de racolare a unor oameni nemulţumiţi.
- La o recentã conferinţã aţi declarat cã 15 din cei 54 de membri ai conducerii sunt tineri în jur de 30 de ani. Ce rol joacã aceştia în luarea deciziilor?
- Tendinţa noastrã, evidentã, pe care am manifestat-o în toate mãsurile organizatorice din ultima vreme, a fost de întinerire a cadrelor. Aşa cum era normal, dupã revoluţia triumfãtoare de la 22 decembrie 1989, care a fost câştigatã de generaţia tânãrã, noi am cãutat sã ne apropiem de aceastã generaţie, care şi-a dovedit eroismul, şi-a dovedit, în acelaşi timp, dorinţa de schimbare a societãţii româneşti şi dorinţa de a se implica în guvernarea României viitoare.
Era normal ca repunerea în activitate a acestui partid sã fie fãcutã de elementele care au supravieţuit torţionarilor comunişti şi opresiunii exercitate vreme de 43 de ani asupra întregii societãţi româneşti. Sigur cã toţi aceşti oameni fac parte dintr-o generaţie veche. Din pãcate, generaţia intermediarã în România nu s-a putut manifesta, pentru cã, în cele peste patru decenii de dictaturã comunistã, afirmarea competiţiilor, a talentelor şi a oamenilor care aveau meritul sã ajungã pe cele mai înalte scãri ierarhice, în punctele cele mai înalte ale societãţii, nu s-a putut valida. Am integrat în partid numeroşi oameni din aceastã generaţie, nu numaidecât pe criteriul neapartenenţei lor la Partidul Comunist, ci pe criteriul competenţei şi valorii profesionale şi individuale.
Existã generaţia tânãrã, pe care dorim s-o încadrãm şi s-o promovãm pânã la cele mai înalte posturi de rãspundere în cadrul partidului nostru. Începutul l-am fãcut, avem o mulţime de tineri integraţi în conducerea partidului şi, rând pe rând, vrem sã întinerim cadrele, lãsând în mâna generaţiei tinere drapelul glorios al partidului nostru, care trebuie sã-şi afirme în viitor programul, pentru cã, dupã concepţia noastrã, viitorul lumii va aparţine doctrinei creştin-democrate, la care suntem şi noi afiliaţi.