Baronii vechi şi noi

Vicepremierul Liviu Dragnea a scãpat în presã o ciornã referitoare la noile atribuţii ale preşedinţilor de consilii judeţene. Probabil cã e chiar proiectul pe larg care vizeazã o noua etapã de descentralizare a instituţiilor care în prezent sunt în subordinea autoritãţilor centrale: poliţie, învãţãmânt, şomaj, culturã, porturi şi aşa mai departe. Preşedintele Consiliului Judeţean va fi din ce în ce mai balonat şi va avea drepturi sporite asupra supuşilor. Probabil cã ar trebui sã treacã de la rangul de baron la cel de marchiz. Problema nu este cã în subordinea consiliilor judeţene vor trece instituţii noi, ci cã şeful consiliului judeţean va avea în atribuţii numirea şefilor instituţiilor respective. Adicã va avea din nou în pix nişte zerouri. De fapt vor fi mai multe zerouri şi dreptul de viaţã şi de moarte asupra funcţiei publice va fi de acum încolo total. Dacã nu ar pune nimeni sub semnul îndoielii modul cum se fac angajãrile în sistemul public, descentralizarea ar fi beneficã, mai ales dacã şi banii pentru funcţionarea instituţiilor respective sã fie disponibili la nivel local, astfel încât sã nu se ajungã la falimente sau insolvenţe.
Problema este cã actualii baroni locali, mai mari sau mai mici, mai noi sau mai vechi au o nuanţatã culoare politicã şi nimeni nu poate ocoli faptul cã în cele mai multe cazuri angajaţii au împrumutat culoarea politicã a baronului, într-un soi de mimetism de „bunã-creştere” politicã şi funcţionã-reascã. Adicã vin ãştia îi susţinem pe ei, vin ceilalţi la fel, chiar dacã actul administrativ în sine ar trebui sã fie unul neutru, profesionist, impecabil, de a executa legea pânã în cele mai fine nuanţe ale ei, fãrã alte politici şi activitãţi partinice. Dar dupã cum se ştie, la toate alegerile, aparatele din toate instituţiile publice intrã în funcţiune, în slujba primarului sau a baronului. De acum, aparatul va fi mai mare şi mai profitabil din punct de vedere electoral. E clar cã puterea baronilor se va accentua şi rolul acestora în politicile şi deciziile de partid va creşte. Intenţia este bunã, însã la ce politicieni au fost promovaţi în funcţii publice, atât ca şi competenţã şi mai ales ca moralitate, noua etapã a descentralizãrii va aduce roade doar intereselor de grup sau de partid şi ar putea exista deschisã portiţa comiterii de abuzuri.
Pe de altã parte, interesul administraţiei centrale este de a scãpa de anumite sarcini şi de a le transfera la nivel local pentru cã cei de la judeţe ştiu cel mai bine cum merg treburile şi ce nevoi au. Perfect adevãrat, numai cã descentralizarea va fi interpretatã de mulţi dintre baronii mai mari sau mai mici ca o rãsplatã pentru munca în campania electoralã şi astfel va fi folositã oportunitatea ivitã pentru a mai angaja în munca de administraţie personal de la partid sau chiar lipitorii de afişe cãrora încã nu le-a venit rândul la ciolan sau ciolãnaş.
Aşadar, noua specie de baron la care viseazã Dragnea va suferi cu siguranţã mutaţii în multe judeţe, mai ales cã foamea şi interdicţiile la angajare din ultimii ani aşteaptã sã fie potolite, respectiv descãtuşate. Baronii îşi vor folosi cu frenezie imaginaţia şi vor face exerciţii de putere, având în vedere cã vor deveni stãpâni pe un domeniu mai vast, cu angajaţi mai mulţi şi cu mai multe posibilitãţi de a face combinaţii cu politica şi cu mediul de afaceri. Cei mai câştigaţi vor fi vechii baroni care ştiu cum merg treburile, dar şi cei care aspirã la titlul de baron şi au foamea în gât. Câştigaţi vor fi şi cei din administraţia centralã care transferã în teritoriu nu numai instituţiile, funcţiile şi prerogativele, ci şi toate problemele cu care se confruntã instituţiile, serviciile şi autoritãţile. Problemele respective ar putea sã mai taie din elanul baronian sau ar putea sã fie un impuls pentru a trece „la fapte”, astfel încât pe anumite funcţii sã ajungã oamenii cu care şeful poate „lucra”, evident pentru a pune în aplicare politicile publice liberale sau social-democrate. Descentralizarea era bunã înainte de apariţia baronilor. Pofta acestora de putere este mai mare decât pofta de administraţie.