Elevii de etnie românã din Valea Timocului (Serbia) sunt puşi sã aleagã în aceste zile între limba maternã şi informaticã dupã ce, încã din luna martie, familiile a 1617 copii au optat ferm pentru limba românã. Un formular interesant de anchetã circulã în aceste zile prin şcoli, copiii urmând a opta pentru limba românã, limba romã, „vorbirea vlahã” şi informaticã.
Dupã implementarea unui proiect pilot finalizat cu succes, potrivit coordonatorului programului, profesorul Anişoara Ţãran, precum şi dupã un val impresionant de cereri din partea pãrinţilor copiilor de etnie românã şi din partea organismelor europene, autoritãţile şcolare din Serbia încep anul şcolar 2013 – 2014 cu o anchetã destul de interesantã. În şcolile din comunitãţile unde etnicii români au cerut sã înveţe la şcoalã limba maternã, judeţele Zajecear şi Bor, circulã un formular de anchetã (foto facsimil) în care copiii trebuie sã rãspundã ce doresc sã studieze opţional în acest an şcolar. Pânã aici, nimic grav! Însã analizând formularul putem constata faptul cã pãrinţii şi elevii au de ales între „limba românã cu elemente de culturã naţionalã”, „limba romã cu elemente de culturã naţionalã”, „Vlaşki govor (vorbirea vlahã) cu elemente de culturã naţionalã” şi „informaticã”. „Comunitatea internaţionalã, societatea civilã, diplomaţia românã şi chiar intelectualii sârbi trebuie sã cearã Serbiei sã renunţe urgent la aceastã cinicã şi de neacceptat nouã <<anchetã>> prin care elevii din judeţele Bor şi Zajecear sunt puşi sã aleagã între limba maternã şi informaticã!” se aratã într-o scrisoare deschisã semnatã de preşedintele Asociaţiei Generale a Învãţãtorilor din România (AGIRo), Viorel Dolha.
În realitate, dacã în Timoc s-ar lucra cu obiectivitate ar trebui ca o anchetã sã fie fãcutã urgent doar în judeţele Branicevo şi Morava unde nu s-a fãcut în luna martie, iar aceasta sã fie o anchetã în care copiii sã nu aibã de ales între limba maternã şi informaticã. Practic, în cazul judeţelor Bor şi Zajecear din Serbia de Rãsãrit nu mai era necesarã nicio anchetã, ea fiind deja realizatã. Pãrinţii a 1617 elevi din judeţele respective au semnat încã din luna martie 2013, pe formularul primit de la şcoalã, cã doresc sã înveţe limba românã din ,,urmãtorul an şcolar” (“od naredne şkolske godine” – în limba sârbã) adicã din 1 septembrie 2013! Centrali-zatoarele oficiale din luna martie 2013 aratã clar faptul cã existã 1617 elevi (655 ciclul primar şi 962 ciclul gimnazial) ale cãror familii au optat sã înveţe limba românã din 1 septembrie 2013. De asemenea, în luna martie a acestui an, a fost înaintatã o adresã din partea administraţiei şcolare Zajecear cãtre directorii şcolilor din jud Bor şi Zajecear, prin care li se cere sã facã o anchetã în privinţa elevilor care vor sã înveţe ,,limba românã cu elemente de culturã naţionalã” din ,,1 septembrie 2013” .
Concluzia este una singurã: nu mai era necesarã nicio anchetã, iar „limba românã cu elemente de culturã naţionalã” ar fi trebuit sã se predea deja în şcolile arondate judeţelor Bor şi Zajecear.
Ce ar trebui fãcut?
Conform legislaţiei din Serbia, ar trebui acum, urgent, sã fie fãcuţi urmãtorii paşi: Sã înceapã concursul pentru ocuparea celor peste 100 posturi cu cadre didactice care vor preda ,,limba românã cu elemente de culturã naţionalã”, cel târziu de la 15 septembrie 2013. În zecile de şcoli în care existã deja peste 2000 de cereri pentru studiul limbii române existã şi sute de profesori/învãţãtori care au cunoştinţe de limbã românã suficiente încât sã predea chiar ei abecedarul în limba românã propriilor elevi.
Legislaţia sârbã permite acest lucru (pregãtire pedagogicã plus cunoştinţe elementare de limbã românã care pot fi certificate de o comisie a catedrei de limbã românã de la universitatea din Novi Sad); În orarul şcolilor de la 15 septembrie, orele de ,,limba românã cu elemente de culturã naţionalã” sã fie programate de la ora 12 sau cel târziu de la ora 13 (dupã ultima orã de curs a claselor).
