Continuãm materialul despre încercarea de a se introduce limba românã în şcolile din Serbia, asta pentru cã mai sunt doar câteva zile pânã când, în Serbia, începe anul şcolar 2013 – 2014, iar mari speranţe pentru copiii românilor din Timoc nu se întrevãd. Peste ancheta ce trebuia sã urmeze proiectului pilot pare sã se fi lãsat tãcerea şi uitarea.
Dupã cum se ştie, în perioada aprile – iunie, în trei unitãţi administrative din Valea Timocului – Serbia a avut loc un proiect pilot de învãţare în şcoli a limbii române cu elemente de culturã naţionalã. Este vorba de comunele Bor, Zajecear şi Negotin, unde peste 600 de elevi au venit la cursuri şi au desluşit, sub bagheta unor învãţãtori din Voivodina, tainele slovelor româneşti şi ale minunatei istorii a neamului românesc. Cu toate acestea ancheta despre efectele şi rezultatele acestui proiect pilot întârzie sã se arate public, singurul raport de specialitate fiind cel realizat, la finalizarea cursurilor pilot, de cãtre coordonatorul acestui proiect, învãţãtoarea Anişoara Ţãran.
O tãcere adâncã…
Este sfârşit de august şi o tãcere adâncã s-a lãsat în ce priveşte demersurile care ar fi trebuit sã se facã: ar trebui anunţuri în presã, pe site-ul Ministerului din Belgrad şi la avizierele şcolilor cã pot opta pentru limba românã şi elevii din judeţele Branicevo, Podunavski şi Pomoravski; ar trebui anunţuri cã profesorii de etnie românã din Serbia de Rãsãrit care au cunoştinţe de bazã (din familie) de limba românã sã poatã preda elevilor din şcolile lor din 1 septembrie şi 2 ore pe sãptãmânã de limbã românã cu elemente de culturã naţionalã (de fapt abecedarul) urmând un curs de pregãtire în acest sens în luna august la Novi Sad; ar trebui tipãrite abecedare în limba românã în tiraj corespunzãtor. Nedumeritã asupra acestei ,,tãceri” de peste varã este şi doamna Anişoara Ţãran – responsabila Departamentului de Învãţãmânt din Consiliul Naţional al Minoritãţii Române din Serbia, îngrijoraţi sunt şi pãrinţii din asociaţia aminititã, cei 1617 elevi care au semnat pentru limba românã în luna martie, cât şi Consiliul Europei care la 11 iunie 2013 a publicat al doilea raport privind punerea în aplicare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în Serbia.
De ce atâta reticenţã?
„Nu înţelegem de ce atâta reticenţã în a acorda dreptul la a învãţa limba românã în Serbia de Rãsãrit cu atât mai mult cu cât: existã programe şcolare şi abecedare româneşti tipãrite în Serbia; existã şi în Voivodina elevi care studiazã limba românã cu elemente de culturã naţionalã; existã în Voivodina şi peste 1000 de elevi care studiazã în limba românã; nu înţelegem cum în Serbia se aplicã duble standarde în Voivodina şi Serbia de Rãsãrit şi mai nou, duble standarde în Bor –Zajecear faţã de Branicevo, Podunavski şi Pomoravski; nu înţelegem de ce şcolilor din Serbia de Rãsãrit, în care învaţã şi etnici români, li se interzice orice contact cu şcoli din România”, spune pe blogul sãu preşedintele Asociaţiei Generale a Învãţãtorilor din România (AGIRo), Viorel Dolha.
Avem încredere în vocaţia europeanã a Serbiei!
Poate cã Serbia va confirma pânã la capãt vocaţia sa europeanã, poate cã statul vecin şi prieten va respecta propria sa legislaţie, permiţând pe întreg teritoriul sãu ca etnicii români, loiali statului sârb, sã poatã învãţa din 1 septembrie, în şcolile publice, sã scrie şi citeascã ,,mamã”, ,,tatã” în limba românã maternã. Salutãm din toatã inima acest prim pas fãcut de Serbia în primãvara lui 2013. Aşteptãm însã demersuri în aceastã varã care sã arate bunã credinţã în aplicarea bunelor intenţii arãtate în primãvarã.
Din 1 septembrie vom putea spune cu adevãrat dacã Serbia, arãtând respect conaţionalilor noştri, începe sã întoarcã respectul de care întotdeauna s-a bucurat în opinia publicã din România.
