La 1 septembrie, în şcolile din Serbia, aşteaptã sã aibã parte de primele ore de limba românã 1617 elevi de etnie românã, în baza cererilor oficiale depuse la şcolile lor şi în baza anchetei administraţiilor şcolare. Încã aproape atâţia din zona Branicevo şi Morava care au depus cereri mai târziu sau depun acum şi încã alţii chiar din Voivodina unde existã şi localitãţi româneşti lipsite de limba românã în şcoalã, aşteaptã şi ei o minune. Singurele informaţii despre o anchetã de specialitate vin doar din partea coordonatorului proiectului pilot, profesorul Anişoara Ţãran. Una peste alta, Serbia nu mai are momentan ministru la Educaţie, dupã demisia lui Jarko Obradovici.
Limba românã cu elemente de culturã naţionalã poate fi predatã din 1 septembrie dacã se trece peste vechi neînţelegeri, dacã Consiliul Naţional al Minoritãţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS) şi partenerii lor din Serbia de rãsãrit îşi fac un program clar dupã care sã înceapã sã lucreze imediat în urmãtoarele 2-3 sãptãmâni. Trebuie doar pusã mâna pe telefon, fax, tastaturã, imprimantã, ştampile şi trecut la treabã. „Nici premierul sârb Ivica Dacici, nici preşedintele Serbiei – Tomislav Nikolici, nici ministerul şi nici directorii administraţiilor şcolare nu vor fi vinovaţi dacã nu se pune în practicã legea sârbã şi dacã nu vor începe lecţiile de limba românã cu elemente de culturã naţionalã acolo unde existã cereri. Adminitraţia centralã din Belgrad a fãcut tot ce era de fãcut conform legii sârbe. La fel a fãcut Bucureştiul şi UE. Competenţã legalã are de acum doar CNMNRS şi reprezentanţii sãi viitori în consiliile de administraţie din acele şcoli. Acest lucru trebuie asumat de consiliu dar trebuie sã priceapã acest lucru şi liderii şi pãrinţii din Serbia de rãsãrit. Altfel se pierde vremea şi se acuzã pe nedrept administraţia sârbã, România, UE etc.”, spune într-o declaraţie preşedintele Asociaţiei Generale a Învãţãtorilor din România (AGIRo), Viorel Dolha, un om care a analizat îndeaproape misterele acestor demersuri ce parcã nu mai au finalitate. În opinia sa, liderii şi pãrinţii din comunitatea româneascã din Serbia de rãsãrit trebuie urgent –urgent sã punã la dispoziţia CNMNRS informaţiile şi documentele pe care le au: Liste cu şcolile în care s-au depus cereri de limbã românã despre care CNMNRS nu a fost informat; Liste cu profesori/învãţãtori din fiecare din acele şcoli care sã aibã din familie cunoştinţe elementare de limba românã, datele lor de contact şi CV-ul lor. Aceşti viitori profesori de ,,limba românã cu elemente de culturã naţionalã” trebuie întrebaţi dacã acceptã sã fie în consiliile de administraţie ale şcolilor lor reprezentând CNMNRS. „Limba românã cu elemente de culturã naţionalã poate fi predatã din 1 septembrie dacã se trece peste vechi neînţelegeri, dacã CNMNRS şi partenerii lor din Serbia de rãsãrit îşi fac un program clar dupã care sã înceapã sã lucreze imediat în urmãtoarele 2-3 sãptãmâni. Trebuie doar pusã mâna pe telefon, fax, tastaturã, imprimantã, ştampile şi trecut la treabã”, mai spune Viorel Dolha.
Vom reveni în numãrul viitor cu un amplu material despre aventura introducerii limbii române în şcoli.
