Dupã o serie de eforturi susţinute, pe mai multe direcţii de acţiune, Serbia a primit undã verde din partea liderilor statelor membre, reuniţi la Bruxelles, în cadrul Consiliului bianual, pentru a demara oficial negocierile de aderare la marea familie a Uniunii Europene. Minoritatea româneascã din Timoc îşi pune speranţe în visul european al Serbiei.
Ceea ce în urmã cu doar doi sau trei ani pãrea doar un vis frumos, începe acum sã se contureze. Una câte una, fostele republici iugoslave fac pasul cãtre marea familie europeanã. Dupã aderarea Croaţiei, UE are acum 28 de state membre, iar cel de-an douãzecişinouãlea va fi Serbia, vecinul nostru de la sud de Dunãre. Aderarea, în câţiva ani la UE, cel mult cinci ani, dupã toate probabilitãţile, va însemna o garanţie a respectãrii mai multor drepturi, printre care şi dreptul la afirmarea identitãţii culturale, religioase şi lingvistice al minoritãţii româneşti din Valea Timocului, precum şi o garanţie cã fraţii noştri de aici îşi vor putea trimite copii la şcoalã pentru a învãţa limba maternã. Procesul este unul ireversibil, indiferent de nenumãratele piedici ce vor mai exista, iar românii din aceastã zonã ştiu foarte bine acest lucru. Protocolul privind minoritãţile, semnat la Bruxelles între România şi Serbia precizeazã expres asumarea de cãtre Belgrad a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat şi criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ şi protecţia minoritãţilor naţionale, informeazã, pe de altã parte, Ministerul Afacerilor Externe român. Potrivit MAE, „semnarea acestui protocol este rezultatul demersurilor repetate şi insistente ale României pentru stipularea unor mãsuri concrete de protejare a drepturilor şi identitãţii persoanelor aparţinând minoritãţii române din Republica Serbia, inclusiv a persoanelor aparţinând acestei minoritãţi din Valea Timocului”.
„Este un proces ireversibil!”
Liderul Iniţiativei Românilor din Serbia (IRS), Boian Barbucici, spune cã aştepta de mult acest moment istoric şi cã de acum înainte nu mai este cale de întors. „Semnalul dat de UE este unul important şi pentru noi cei care reprezentãm minoritatea româneascã, deoarece sub umbrela europeanã am putea şi noi avea garanţia cã ne vor fi respectate drepturile fundamentale, la fel ca oricãrei minoritãţi naţionale din orice alt stat membru al UE. Poate cã acea coincidenţã potrivit cãreia Serbia a primit vestea cea mare în aceeaşi zi cu aderarea efectivã a Croaţiei, este un semn de noroc, iar UE a înţeles faptul cã Serbia are un viitor european. Apartenenţa la marea familie europeanã impune un anagajament fundamental din partea ţãrii noastre, iar respectarea regulilor, odatã cu accederea în UE, este obligatorie. Pe de altã parte, am mare încredere în autoritãţile din ţara mamã, care vor insista în continuare pe respectarea condiţiilor impuse în acea istoricã zi de 2 martie 2012. Nu ne vor uita, iar acum vom fi şi noi la aceeaşi masã cu România”, a declarat preşedintele IRS, Boian Barbucici.
Un început de drum
Dupã cum ne explicã liderul IRS, plecând de la faptul cã acum Comisia Europeanã a decis începerea negocierilor de aderare cu Serbia, cel târziu pânã la 1 ianuarie 2014, statul român trebuie sã vinã cu un plan foarte detaliat şi etapizat de îmbunãtãţire a drepturilor minoritãţii româneşti din Serbia, plan care sã fie implementat pe durata negocierii capitolelor cu Serbia. „Obiectivul principal este acela, ca la momentul aderãrii Serbiei, comunitatea româneascã din Serbia (toatã, nu doar Voivodina) sã aibã drepturi similare cu cele pe care le au minoritãţile naţionale din România, iar aceste drepturi sã fie implementate în viaţa realã, nu doar introduse în textele unor acorduri. Şi ar mai fi ceva: UE ne-a întins o mânã, ţara mamã la fel, dar noi trebuie sã devenim mai uniţi ca niciodatã şi sã formãm o federeaţie puternicã împreunã cu toate asociaţiile româneşti de aici!”, a mai precizat Barbucici.
