Europarlamentarul român Elena Bãsescu s-a simţit ca acasã în mijlocul fraţilor români timoceni, pe teritoriul uneia dintre cele mai îcãrcate de semnificaţie biserici româneşti din strãinãtate, Biserica Martir de la Mãlainiţa, ridicatã cu preţul libertãţii şi al unei prigoane fãrã precedent, de cãtre preotul Boian Alexandrovici. Vizita a început la sediul Protopopiatului Ortodox Român de Dacia Ripensis, din Negotin, unde preotul a discutat cu demnitarii români şi cu consulul României la Zajecear – Iulian Niţu şi a continuat la Mãlainiţa. În interiorul micii biserici ce poartã hramul Sfântului Niceta de Remesiana, Elena Bãsescu a fost de-a dreptul emoţionatã de cuvintele pline de înţelepciune ale pãrintelui şi de povestea luptei pentru identitate culturalã şi religioasã a românilor din Timoc, rostitã cu durere de un om care a devenit cunoscut pe tot globul pentru tot ceea ce a îndurat în numele credinţei şi a dreptului de a se ruga în limba românã, preotul Boian Alexandrovici. Elena Bãsescu a adus şi câteva daruri, o icoanã pentru bisericã şi straie bisericeşti pentru preotul Boian Aleksandrovici, parohul bisericii româneşti din Mãlainiţa şi protopop al Daciei Ripensis şi vicar administrativ al Timocului.
Un dublu mesaj de suflet
„Transmit un dublu mesaj şi din partea statului român şi din partea Parlamentului European. Vroiam sã vã spunem cã nu v-am uitat, cã suntem alãturi de dumnneavoastrã şi cã ne vom lupta sã beneficiaţi de exact aceleaşi drepturi de care beneficiazã şi minoritatea sârbeascã în România, pentru cã statul român a creat toate condiţiile ca minoritatea sârbeascã sã-şi pãstreze identitatea lingvisticã şi culturalã, tradiţiile şi obiceiurile. Şi doream sã vã felicitãm pentru curajul dumneaavostrã de a rezista unui proces de asimilare atât de îndelungat în care aţi fãcut absolut tot posibilul sã pãstraţi viu graiul românesc”, a declarat europarlamentarul Elena Bãsescu, în Biserica de la Mãlainiţa. Elena Bãsescu a mai spus cã este nevoie ca statul român sã aloce mai multe fonduri pentru românii care trãiesc în Serbia şi mai ales pentru ca aceştia sã beneficieze de învãţãmânt în limba românã. „Dintotdeauna m-a preocupat situaţia minoritãţilor etnice, încã din primul moment în care am ajuns europarlamentar, şi continui pe aceastã linie şi în Republica Moldova şi în Serbia, peste tot acolo unde etnicii români au nevoie de sprijin, de suport din partea noastrã. Este nevoie şi de o alocare bugetarã pentru aceşti români şi fac astfel un apel la Guvern sã aloce fonduri mult mai substanţiale pentru ca aceste probleme sã poatã fi rezolvate”, a explicat fiica preşedintelui României.
Întâlnire cu liderii comunitãţii
În mijlocul liderilor comunitãţii, fiica preşedintelui României a fost primitã cu respect şi admiraţie, iar o mare parte dintre ei nu s-au ferit sã îi aminteascã eforturile fãcute de preşedintele Traian Bãsescu pentru comunitatea din Timoc şi rolul fundamental al acestuia în sensibilizarea comunitãţii europene asupra necesitãţii respectãrii drepturilor fundamentale ale minoritãţii româneşti de aici. În noiembrie 2011, şeful staului român a efectuat o vizitã la Negotin şi Mãlainiţa, pe aceleaşi meleaguri pe care acum a venit şi fiica sa, iar la acea vreme a fost primit cu emoţie şi cu lacrimi în ochi de o mulţime de români care l-au numit „împãrat”. Printre cadorurile simbolice primite atunci de preşedinte s-a numãrat şi un bust al împãratului roman Galerius însoţit de mesajul „Excelenţã iatã un împãrat pentru un împãrat!”. Elena Bãsescu, Marian Jean Marinescu, Eugen Tomac şi Viorel Badea au discutat cu cei mai importanţi dintre liderii comunitãţii. Tema principalã a discuţiilor a fost extinderea drepturilor etnicilor români care trãiesc în Serbia şi eforturile pe care trebuie sã le facã statul român pentru a-i ajuta.
