Într-un comunicat de presã, Institutul pentru Politici Publice din România (IPP) vorbeşte despre rezultatele triste ale unei analize privind lipsa de consistenţã a colaborãrii dintre ONG-uri şi parlamentari întreţinutã, din pãcate, şi în acest mandate, de ONG-uri neprofesionalizate în relaţia cu Legislativul, dar şi de mecanisme ineficiente de consultare puse la dispoziţie de Parlament.
Parlamentarii din actualul Legislativ se dovedesc a fi extrem de deficitari în ceea ce priveşte colaborarea cu societatea civilã. „Relaţia de colaborare între ONG-uri şi parlamentari trebuie restabilitã pe coordonatele noii realitãţi din România, aceastã colaborare deteriorându-se îngrijorãtor, conform celei mai recente analize sociologice a Institutului pentru Politici Publice (IPP) care a luat în considerare opiniile a 35 de preşedinţi de Comisii Permanente din Parlament (din 37) respectiv ale unui numãr de 122 de organizaţii neguvernamentale din toatã ţara”, se aratã în comunicatul de presã al IPP. „Faţã de anul 2011 când IPP realiza o cercetare similarã, procentul ONG- urilor care au colaborat mãcar o datã cu parlamentarii a scãzut (de la 44% în 2011 la 41% în 2013), interesul general la nivelul parlamentarilor faţã de societatea civilã rãmânând constant. Fãrã sã ignore faptul cã unele contacte între parlamentari şi ONG-uri existã, cercetarea realizatã indicã insuficientul impact pe care structurile societãţii civile îl au asupra calitãţii procesului legislativ pe care, prin expertiza pe care o deţin, l-ar putea îmbunãtãţi considerabil”, spun cei de la IPP, trãgând un serios semnal de alarmã.
Realizatorii studiului mai spun cã, pânã la urmã, înţeleg cauza nemulţumirii publicului, inclusiv a ONG-urilor, faţã de actuala componenţã a parlamentului „care include, în pofida semnalelor de respingere, o serie de personaje politice cu o conduitã moralã şi profesionalã discutabilã”. Un anterior studiu IPP despre Consecinţele actualului sistem electoral , atrãgea atenţia cã în actualul Parlament predominã studiile tehnice (inginerii şi economiştii fiind cei mai mulţi), o schimbare importantã faţã de fostul Parlament în care cei mai mulţi erau juriştii şi notarii.
