Sã fie o întîmplare cã Iranul a fost îngenuncheat de cel mai mare val seismic la numai 24 de ore de la atentatele din Boston? Iar cu douã sãptãmîni în urmã de un altul, care a afectat centrala nuclearã de la Basher? Hm! Adevãr sau provocare? „De acia-ncolo”, vorba unui prieten, fiecare înţelege ce vrea. HAARP-ul nu se foloseşte decît în scopuri ştiinţifice, nu-i aşa? Bomba nuclearã subteranã poate declanşa cutremure la comandã în orice punct fierbinte al globului. Fãcãturi „ştiinţifice”! La fel ca „revoluţia” românã, la fel ca Primãvara arabã! Miliţienii planetei ar trebui sã se intereseze din timp de temperaturile din iad, pentru ca nu cumva sã aibã acolo locurile rezervate pe veci, în cazul în care nu se lasã de prostii. Nici vorbã de sentimente anti-americane.
Nimeni nu se bucurã cînd mor oameni nevinovaţi. Dacã americanii şi românii au conducãtori de doi bani, nu înseamnã cã aceşti cetãţeni trebuie sã moarã în rãzboaiele altora. Iatã, şoc dupã şoc în America! Pe 15 aprilie şi cîteva zile dupã, America a tremurat ca la 11 septembrie. Mai întîi Boston, apoi explozia la o fabricã de îngrãşãminte, care a devastat zona oraşului West din Texas. Istoria contrafãcutã se scrie cu sînge nevinovat. Atac terorist la Boston sau regie de Oscar, ca motiv de începere a altor rãzboaie? Tot în regie sã fi sosit ricina prin corespondenţã la Obama şi la un alt senator republican? De altfel, nici musca nu poate trece de agenţii şi serviciile lor secrete, darãmite o scrisoare cu o substanţã otrãvitoare! Mã gîndeam cã ţapul ispãşitor va fi din Iran, din Coreea de Nord ori din Pakistan. Poate data viitoare. Au ei nevoie de terorişti, cînd sînt capabili sã se omoare singuri?
Un sondaj recent efectuat de „Associated Press” relevã faptul cã sprijinul pentru Obama este în scãdere, reputaţia Congresului, sumbrã, iar 56%dintre americani spun cã ţara este gestionatã într-o direcţie greşitã.
Sînt consternatã de ceea ce se întîmplã cetãţenilor americani. Dar sã ne punem întrebarea: cîte victime a fãcut pe glob sloganul de eliberator şi apãrãtor al pãcii, care de fapt lua puţin cîte puţin supremaţia economicã şi militarã a statelor vizate? Vedeţi, domnule deputat de verde, de ce n-are ursul coadã? Pentru cã sînteţi cu moţ şi judecaţi strîmb, cînd ar trebui sã fiţi cu bãgare de seamã la normalitatea şubrezitã a gliei strãmoşeşti! Bombele nefaste ale specimenelor împerecheate între ele în buzunarul de la spate pot fi socotite atacuri teroriste asupra fiinţei naţionale şi creştine. Lãsaţi bisericile în grija slujitorilor, iar pe bolnavii de acelaşi fel, uniţi în desfrîu, trimiteţi-i la urgenţe! Sau e vreun ordin U.E. sã fie şi la noi ca în Olanda, Franţa, Spania, Belgia, Canada, Norvegia, Suedia, Portugalia, Islanda şi alte ţinuturi sodomice? Dacã vreţi cu adevãrat sã vã exercitaţi dreptul la iniţiativã parlamentarã, faceţi propuneri cu privire la normalitate (biologicã, socialã, filosoficã, eticã)! Creaţi locuri de muncã, mãriţi umilitoarele salarii şi pensii, eradicaţi sãrãcia, eliminaţi ilegala taxã radio-tv, încasã de trei ori cetãţeanului, daţi afarã din Ţarã bancherii care sfideazã naţiunea românã, care au abuzat milioane de români, şi faceţi ceva odatã pentru poporul acesta adus de spate şi împovãrat de cele mai multe şi mai mari taxe din U.E. Nu mai faceţi umbrã ţãrii şi atunci cînd nu e soare!
V-aţi rupt de tot de realitatea româneascã. Numai în campaniile electorale dragii de dumneavoastrã vã aduceţi aminte brusc de popor şi vã îndrãgostiţi de virtuţile ştampilei din mîna lui. Lãsaţi deoparte retrocedãrile masive şi fãrîmiţarea Ţãrii! Ocupaţi-vã de cetãţenii României! Salariile, pensiile şi nivelul de trai sînt prioritare! Trageţi de timp cu prostii, scandaluri şi afaceri personale, din care vã luaţi procentele şi apoi vã schimbaţi orientarea politicã, cum unii îşi schimbã orientarea sexualã. Cum sã-i mai acceptãm în continuare la masa noastrã naţionalã pe aceşti palavragii care ne-au învîrtit pe degete 23 de ani? E ca şi cum am lãsa cheile de la casa noastrã unui hoţ. Ca şi cum am accepta cã brînza de oaie româneascã are boala vacii nebune, iar carnea de vitã are gripã aviarã.
Bun! Un proverb românesc spune cã aşchia nu sare departe de trunchi. Pãcat de noi, însã, cã nişte aşchii roase de carii au sãrit tocmai la curţile Europei! Mezina s-a dus din nou cu tema nefãcutã la Parlamentul European şi a fãcut o altã gafã. De fapt, o gafã mare e cã a ajuns în P.E. Restul sînt consecinţe pe cale de acţiune. Ce fac europarlamentarii în plen? Aţi vãzut în diverse clipuri. Dorm cu gura cãscatã, sforãie, se scobesc în nas, în ureche, în buzunare, înghit în sec cu ochii pe revistele porno, vorbesc pe mess, şi gata sãptãmîna. Hai spre destinaţii exotice! Se joacã de-a cuvîntãrile, vin cu fiţuica la microfon şi nici bine nu ştiu sã citeascã de pe hîrtie aberaţii de genul „ce facem cu Antarctica”, „vin gheţarii peste Europa”, „cum stãm cu pescuitul oceanic”. Auziţi ce teme se cuvîntã la microfoanele P.E., cînd ţãrile U.E. sînt pe marginea prãpastiei: „Blocajul instituţional în ceea ce priveşte planurile multianuale de gestionare a pescuitului”. Nu-i nimic de rîs, vã rog! În dezbatere au fost puse etichetele hainelor, prea mari şi prea aspre, care zgîrie pielea, au fost puse în discuţie prunele. Şi ce s-au mai chinuit pînã au ajuns la concluzia cã au un efect laxativ! Ce ne mai mirã! Trebuie sã dovedeascã şi ei cã au de lucru şi îi preocupã mersul omenirii.
Uite pentru ce iau europarlamentarii o cãruţã de bani! Se plimbã cu avionul, îşi citesc referatele la microfon, ca sã scape de corigenţã. Nici ei nu înţeleg ce citesc, dar au încredere cã e bine scris de consilierul lor, care prea ocupat, l-a luat de pe internet de cu Ctrl + C, Ctrl + V. Pentru unii europarlamentari mandatul e o fandosealã, un triumf (uite cine sînt eu!) sau o broşã sclipitoare la rever, cu efecte catastrofale la nivel de ţarã. Pentru zece mii de euro, oricine poate citi de pe foaie o compunere scrisã de altcineva! În concluzie, nimic nu este veşnic, decît veşnica rea-pomenire a imperialismului modern, care a sfîşiat atîta omenire prin mãsuri de tip bolşevic, impuse de aşa-zişii corifei ai democraţiei, în esenţã, dictatori poleiţi cu propaganda libertãţii, proprietãţii şi iniţiativei private. Ar trebui ca P.E. sã ia aminte foarte bine la discursurile lui Nigel Farage.
Dacã noi, ca popor, nu ne salvãm în ceasul al doisprezecelea de federalizarea ţãrii, cu astfel de minţi iluminate la conducerea Europei şi planetei, nu avem decît sã fim striviţi sub cizmã strãinã. Iatã cum tragem consecinţele pentru credulitatea de a fi urmat îndemnul: haide, bãi, şi noi în U.E., la înghesuialã nu se cunoaşte! Se cunoaşte, pentru cã pe noi ne-au vîrît în U.E. doar ca sã ne ia, nu sã ne dea vînt spre progres. N-avem decît sã mestecãm în continuare gustul deznãdejdii, acum în postul Paştelui, cînd alimentele se umflã în preţ pînã la raft, ca Fãt-Frumos din poveste. Anesteziaţi de plãcerile lumii moderne, diabolic ticluite, ne uitãm nepãsãtori la guvernanţii care au sãrãcit ţara, în aşa fel încît, pînã şi compania naţionalã de drumuri face deszãpezirea iarnã de iarnã cu utilaje ruseşti, de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Maria Diana Popescu, Agero www.agero-stuttgart.de
