Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica s-a aflat, sâmbãtã, la Drobeta Turnu Severin, unde s-a întâlnit cu aproximativ 200 de salariaţi ai Hidroelectrica Poţile de Fier, între care s-au aflat şi conducãtorii sucursalei mehedinţene. Borza s-a aflat, dupã cum a dezvãluit, în campanie de informare a salariaţilor despre hotãrârea sa de a face noi concedieri, principalii vizaţi fiind angajaţii tesa, care „sunt prea mulţi şi cu salarii mari”.
Prezenţa la Mehedinţi a lui Borza a coincis cu declanşarea acţiunilor de protest a salariaţilor de la Hidroserv Porţile de Fier, unitate dependentã financiar de Hidroelectrica, ca unic beneficiar al serviciilor hidroserviştilor, iar reducerea de cãtre administratorul judiciar a bugetului alocat pentru anul 2013 va impune trimiterea în şomaj a peste 200 de salariaţi.
Dupã douã zile de pichetare a sediului Prefecturii Mehedinţi şi înmânarea unui memoriu prefectului Nicolae Drãghiea cu soluţiile propuse de Sindicatul Porţile de Fier pentru salvarea locurilor de muncã, salariaţii Hidroserv Porţile de Fier au venit la sediul RAAN, unde a avut loc întâlnirea, în speranţa unui dialog cu Remus Borza. Administratorul judiciar a refuzat categoric dialogul cu salariaţii Hidroserv, motivând cã nu sunt salariaţii Hidroelectrica, iar pentru a se proteja de manifestanţi Borza a cerut protecţia jandarmilor, care au rãspuns prompt solicitãrii mai ales cã „el salvatore” a venit însoţit de preşedintele Consiliului Judeţen Mehedinţi, pesedistul Adrian Ioan Duicu care, prin prezenţa sa, nu a fãcut decât sã susţinã mãsurile de creştere a numãrului de şomeri în judeţ. La întâlnire a fost prezent şi deputatul PSD Rodin Traicu care a aprobat disponibilizãrile impuse de Borza, uitând cã recentul mandat de parlamentar a fost câştigat ca urmare a promisiunii de creştere a numãrului de locuri de muncã în Mehedinţi în general şi, în special, la RAAN şi Hidroelectrica.
Borza şi-a arãtat „mãrinimia” primindu-l la discuţii pe liderul de sindicat al Hidroserv Cristinel Popescu, motiv pentru care a fost recompensat cu aplauze din partea zecilor de hidroserviştilor aflaţi în stradã, în loc de huiduieli aşa cum, probabil, se aştepta.
Întâlnirea a durat aproape patru ore, mai bine de jumãtate din timp fiind utilizatã de cãtre Borza pentru a-i convinge pe cei peste 200 de salariaţi, aleşi pe sprânceanã, de necesitatea şi utilitatea mãsurilor luate pentru salvarea Hidroelectrica, administratorul judiciar fiind întrerupt din când în când cu aplauze cã sã mai respire, dupã cum ne-au confirmat cei cu care am discutat la final, accesul presei fiind interzis categoric pe timpul desfãşurãrii discuţiilor.
Dupã încheierea întâlnirii-campanie, Remus Borza a fãcut declaraţii presei, confirmând noul val de concedieri din rândul salariaţilor Hidroelectrica, chiar dacã societatea a înregistrat un profit de 43 de milioane de euro pe ultimele patru luni, iar în ceea ce priveşte Hidroservurile a ameninţat cã va tãia în carne vie în sensul cã de la 1 aprilie vor fi scoase la licitaţie acele lucrãri pe care le efectuau şi vor trebui sã devinã competitivi. În opinia lichidatorului judiciar, bugetul de mentenanţã în valoare de 50 de milioane de euro pentru 2013 este suficient în condiţiile în care în ultimii 10 ani Hidroelectrica a cheltuit 500 de milioane de euro pentru retehnologizarea agre-gatelor de la Porţile de Fier I şi II. Remus Borza a mai spus cã o parte din veniturile Hidroserv-urilor s-au direcţionat cãtre diverse firme cãpuşã, ceea ce a condus la decapitalizarea acestora.
Declaraţie Borza:
„Bugetul de mentenanţã alocat de Hidroelectrica pentru 2013 rãmâne nemodificat, a fost aprobat şi de cãtre Adunarea Generalã a Acţionarilor, un buget de mentenanţã de 50 de milioane de euro, este mai mult decât suficient şi este mai mare decât bugetul de mentenanţã alocat de Hidroelectrica în perioada 2002, 2003, 2004, 2005, 2006 şi 2007. În 2008 pânã în 2012 bugetul de mentenanţã a explodat pânã la 100 de milioane de euro, dar reprezintã doar externalizarea unor servicii sau contracte de cãtre Hidroserv-uri cãtre aproape 200 de subcontractori, care nu au fãcut altceva decât sã cãpuşeze Hidroelectrica indirect prin intermediul acestor Hidroserv-uri şi sã o decapitalizeze. Dacã în 2002, Hidroelectrica a alocat un buget de mentenanţã de 110 milioane de lei şi atunci Hidroserv-urile aveau doar 2021 de angajaţi şi doar 300 Megawati retehnologizaţi, cu atât mai mult bugetul de mentenanţã alocat în 2013, care înseamnã 220 milioane de lei, trebuie sã fie mai mult decât suficient dacã ne raportãm la urmãtoarea situaţie: în prezent 2445 de Megawaţi din puterea instalatã de 6443 de Megawaţi sunt retehnologizaţi. Cu alte cuvinte, cu cât creşte retehnologizarea puterii instalate cu atât nevoia de servicii de mentenanţã trebuie sã fie mai micã. 2445 de Megawaţi retehnologizaţi din 6443 înseamnã 40 la sutã, asta înseamnã cã bugetul de mentenanţã ar trebui sã fie cu 40 la sutã mai mic decât în 2002 şi 2003 şi, implicit, personalul ar trebui sã fie mai mic cu 40 la sutã. Dacã luãm ca moment de referinţã 2002, anul înfiinţãrii Hidroserv-urilor, ar trebui sã avem 1200 de salariaţi. Ori azi avem 2529, mai mult decât dublu, la fel şi bugetul de mentenanţã e mai mare astãzi pentru 3500 de Megawaţi neretehnologizaţi decât era pânã în 2007, pentru câteva sute de megawaţi retehnologizaţi”.
