Dupã ce întreg anul trecut politicul exacerbat a fost la ordinea zilei, nici în acest an nu vom scãpa cu totul de tribulaţiile lui teribile, doar cã tonalitatea va fi cu mult mai redusã odatã ce mizele şi provocãrile electorale lipsesc. Indiscutabil cã anul 2013, din punct de vedere politic, va fi unul al aşezãrilor interne, al regrupãrii pe linia frontului. Dar, dincolo de manierele în care partidele vor înţelege sã-şi facã ordine în propriile rânduri şi sã se reaşeze în tranşee pentru viitoarele confruntãri, o temã importantã se detaşeazã totuşi în spaţiul dezbaterii publice, şi anume regionalizarea. Deja se pare cã atât populaţia cât mai ales clasa politicã s-au acomodat suficient cu aceastã temã, astfel încât aceasta poate prinde contur legislativ chiar undeva la jumãtatea anului în curs. Impusã de cerinţele Comunitãţii Europene, legatã de absorbţia obsedantã a fondurilor europene, regiona-lizarea devine astfel tema numãrul unu a prezentului politic.
Se pare cã proiectul legislativ referitor la regionalizare va intra în discuţie la începutul verii. Doar cã şi Constituţia va trebui modificatã, la toamnã, pentru ca regionalizarea sã devinã cu adevãrat realitate. Cum actuala guvernare are avantajul unei majoritãţi parlamentare confortabile nu vãd cum nu ar putea sã-şi ducã ideea regionalizãrii pânã la capãt, aşa cum o va duce şi pe cea privind amendarea Constituţiei. Dacã ne aducem bine aminte şi fosta guvernare avea obsesia regionalizãrii şi a modificãrii Consituţiei doar cã nu a reuşit decât sã facã mici valuri şi cam atât, lucrurile s-au împotmolit la acest nivel lamentabil.
Consecinţele directe pentru cetãţeni ale acestor schimbãri sunt totuşi greu de estimat. Se pare cã judeţele vor rãmâne totuşi în forma actualã, pur formal, şi vor fi prinse în schema mai largã a regiunii. Schimbãri majore se vor petrece însã la nivelul organismelor de conducere. Regiunile vor avea un guvernator şi vor fi coordonate de un consiliu regional, astfel cã vechile consilii judeţene cam vor dispãrea din joc, la fel şi birocraţia stufoasã. La fel şi puterea preşedinţilor de consilii judeţene. Nu ştim acum dacã alegerea guvernatorului şi a consiliului regional se va face direct sau indirect – prin votul primarilor. În locul vechilor consilii judeţene vor rãmâne probabil nişte birouri judeţene, reduse ca atribuţii, întreaga putere fiind concentratã în mâinile guvernului regional. Şi rolul prefecţilor se va modifica, ceea ce e chiar de dorit, nici azi, sã recunoaştem, nu e un rol prea clar. Primarii în schimb îşi vor întãri poziţiile preluând mult din atribuţiile foştilor preşedinţi de consilii judeţene, inclusiv coordonarea unor servicii deconcentrate. Va fi o realã reformã administrativã. Şi ne intereseazã în mod direct, aşa cã o aşteptãm cu maxim interes.
